Pe undeva...
Pe undeva iubirea a decis:
Pe-a ta iubită nu o poţi avea,
Dar poţi ca să aluneci într-un vis,
Să mergi la filmul de la cinema.
S-o vezi acolo-n alb că se mărită
Şi face-n ciuda ta vreo trei copii,
Fiindcă cedează iute la ispită,
Cum tu cedezi la versul care-l scrii.
Această carne vrea dezlănţuită,
În miezul ei să te ascund-ardent,
De versul scris... ea e dezamăgită,
Îi spune lui Pierrot trăgând din Kent...
Opresc istorii
Văd timpul ce-a apus în ierni flămânde,
Opresc istorii, fac un pas şi gem în clopot,
Pe cruci văd palide priviri, plăpânde,
Cu paşi tăcuţi galop în somn şi tropot.
Cu inima de ceasul morţii bat în lut dospit,
De plâng fântânile-nnecate în marile izvoare
Şi trag de păr, veacuri tocite-n zbor nestăpânit,
Că au topit atâta carne, sub cripte cu zăvoare.
-->
Răspunsuri
Frumos scris!