Eu te aştept
Eu te aştept din somnul tău să vii,
Ca un ecou cu glasuri de copii
Şi te îmbrăţişez – tandre priviri,
Te-acoperă cu albii trandafiri.
La piept te strâng – un dor nepreţuit,
Pe care Domnul, mi l-a dăruit
Şi-acum cu dragoste eu îl desfac,
Pe patul cu miros de liliac.
Zvârlind în cer aromele tăcute,
Cafeaua vrea pe rând să ne sărute
Şi o simţim atâta de fierbinte,
Când noi sorbim din ceaşca ei cuminte…
Tu gura-mi dai, din fructul ei să gust,
De parc-aş bea, al viei dulce must
Şi te cuprind la piept tremurătoare,
Când mă priveşti în ochi întrebătoare…
Am aşteptat
Am aşteptat o oră, zi sau două,
Nici eu, nici tu, nu ştim acum nimica,
Pe pagina nescrisă iarăşi plouă
Şi s-a zbârlit în colţ de friguri frica.
Din întâmplare am lăsat s-apară,
O sigură dorinţa sau visare,
Zvârlită ca un sâmbure de vară,
Într-o privire plină de mirare.
Am aşteptat să crească poate-n pântec,
Scânteia vieţii ori speranţa vie,
Să se transforme viaţa într-un cântec,
Într-un solfegiu plâns de ciocârlie.
Am aşteptat să vii să mă mângâi,
O lacrimă de dor să-mi laşi, smerit,
Cu ea să-mi spui că mai rămâi,
Am aşteptat şi iată c-ai venit.
-->
Răspunsuri