E peste noi...
E peste noi minciun-acum stăpână
Şi o rostim cu crezul cel păgân,
În răscolirea noastră de ţărână
Şi-n urmele celor ce mai rămân.
Minţim în vers - caldă neruşinare,
Zidim năluci în care ne-am pierdut,
Această lipsă de orientare,
În iadul clipelor ne-a prefăcut.
Iubito vino-n crângul nostru-n seară,
Să ne minţim cu aerul senin,
Să ne purtăm minciuna ca povară,
Când spunem disperaţi că ne iubim.
Un cer de stele plin cu poleială,
În marginea pădurii azvârlim,
Se scutură pe noi falsa beteală
Şi-n vorbele pe care le rostim.
Te-arunc în cerul lin cu nestemate
Şi simt de frică...te-ai încovrigat,
Afară numai crivăţul mai bate
Şi nopţile pe rând au îngheţat.
Ninsoarea asta ne-o-ngropa sublimă,
În haosul acesta de îngheţ,
Prin care umbrele numai suspină,
Plătind cu ţurţuri rătăcitul preţ.
Şi din zăpada noastră calcinat,
Cenuşa veche-a celor care-am fost,
Doar luna o să-şi urce pleoapa moartă,
Şi-o să ne pună gropile la cost.
Minciuna stă cu cei înalţi la masă,
Se bea se minte totul în dispreţ
Şi frigul peste casă-ncet se lasă,
Atenţie iubito, la îngheţ...
Ofertă
Minciuna astăzi este la ofertă,
Prinsă în versuri pe un ton ritimat,
E-n şoaptă pe la capăt de copertă,
Mimând poeţi în micul rezumat.
În dulce gustul ei de miere,
Prezenţa, i se cheamă chin,
Crescând iluziile efemere,
Se vinde imprimată pe destin.
În frigul vieţii, serile sunt grele,
La pas tăcut, pe crudele păreri,
Un presupus poet, iubitei, cere,
Atenţie sporită printre seri.
Minciună mai există-n suprataxa,
Scursă din vers la orice rând,
Importul e făcut doar din Alaska
Din soi ca freamătul de vânt...
-->
Răspunsuri
RE-VE-REN-ŢĂ!