E dimineaţă iar...
E dimineaţă iar.. a câtă oară,
Visez năluci ce poartă masca ta,
Că mă iubeşti cu flori de primăvară
Şi mă săruţi cum o făceai cândva.
De dorul meu ai genele mai ude
Şi inima îţi bate-n piept grăbit,
Te reconstitui din miraje nude,
În turnul meu, în visul risipit.
Alături te doresc în orice noapte,
Podeaua cu-ai tăi paşi să o loveşti,
Dorinţele iubirii să ne poarte,
Printre trăirile împărăteşti.
Prinţesa mea cea binecuvântată,
Un prinţ la poală rochiei stă blând,
Dar timpul asta prinde ca să bată
Şi el de tine a rămas flămând.
Cafeaua fierbe în ibric cu furii,
Aburii calzi se urcă în tavan,
Iubirea vrea ca să îţi fure nurii,
Un gest ce se repetă an de an.
Pe lacul trestiilor mână-n mână,
Să trecem doi sub sălciile verzi,
Doar luna să-şi reverse formă plină,
Pe dulci cărări când umbrele îţi pierzi.
Cafeaua curge colo-n ceaşcă iute,
Înger să fiu, gura să ţi-o sărut,
În clipele ce trec prin noi tăcute,
Pierzându-se în zori în absolut.
Departe strada s-a umplut de zvonuri,
Maşinile şi lumea tot un drum,
Iluziile au felurite tonuri
Şi visul m-amăgeşte ca un fum.
Amurg şi răsărit
Amurgul a lovit dorinţa,
Ce pururi călătoare sta prin gări,
Intensitatea, chipul, pocăinţa
Și răsăritul noilor schimbări.
Sub două lumi, amurg şi răsărit,
E viaţa-n drumul ei ce zboară,
În ritm de dor spiritual, neobosit,
În somnul repetat, ce ne coboară.
Azi viaţa mea e-n reluare pe ecran,
Amurgul preamărit şterge o clipă,
Din răsărit aştept mai mult de-un an,
Să-mi crescă iar o fragedă aripă.
Eu vreau ca să mă lași să scriu,
De bucurie, pe o filă oarecare,
Dorinţa vreau să treacă mai târziu,
Când mă voi regăsi-ntr-o floare..
Răspunsuri