Hai să bem...
Hai să bem într-o tavernă, băutură ce urmează,
Când iubirea printre vise, cufundată dormitează,
Dintre albele narcise, să sorbim acuma neaua,
Când în noaptea ta regală, îmi cobor în grabă steaua.
Stau dorinţele ascunse şi ascuns e adevărul,
Întunericul cu stele, este pentru noi tot cerul,
Când orbiţi de ruguri 'nalte,vom rosti versuri senine,
Pentru ziua ce se pierde, în mirajul cel de mâine.
Nu apuc vorbele toate, de iubire a îţi spune,
Când cu braţe de mătase, mă cuprinzi dulce minune
Şi în somnul plin de floare, peste perini stai întinsă,
Sub paloarea lunii albe, de dorinţele-i cuprinsă.
Între noi se-ntinde drumul, cântecul ca o dumbravă,
Unde păsările cântă, aducând Domnului slavă,
În grădina sus pe garduri, stau tomnatici trandafiri,
Scuturând leneş mireasma, a trecutelor iubiri.
Numai paşii tăi se plimbă şi se-nchid într-un suspin,
Când tăcerea la ferestre, parcă e-un miros de crin,
Gustul gurii nu e dulce, este buza cam amară,
Stelele urcă pe boltă, într-un început de seară.
De mijlocul tău subţire, ca o taină mă agăţ,
Când e dragoste la mijloc, nu e loc pentru dezvăţ
Şi păcatele cu rândul le-ncercăm ca vinul vechi,
Pentru că natură asta, e făcută din perechi...
Iubind m-ai rătăcit
Aştept să vii acasă, acasă pe-nserat,
Că până şi crângul fluieră-n izvoare,
Dar tu îmi pare mie sau poate ai uitat,
Că ne iubeam şi alergam sub soare.
M-ai părăsit tu oare sau poate ai plecat!
Dar codrul mă tot cheamă-n dânsul,
El îmi oferă întreg cerul înstelat
Şi-mi pune la picioare tot pământul.
O ardere nebună mă chinuie şi doare,
O! Inima rănită bate neliniştită,
Tu mi-ai pătruns în suflet pan' la contopire
Şi apoi mi-ai dăruit o viaţă rătăcită.
Alerg să te găsesc prin codrul infinit,
Las cerul înstelat, cărarea să-mi arate,
Raze din sfânta lună, pe drumul şerpuit,
Dezvăluie Pământul şi inima ce-mi bate.
Te strig şi aud crângul cum fluier-n izvoare ,
Cuvintele-n păcate, ascund cumva secrete,
Facând să le străpungă raze din sfântul soare
Să lumineze-n taină a mea sinceritate.
Tu, înger blând şi calm a demonilor nimfă,
Te laşi bătut de soare, pe-o rază i-ai căzut,
Pierdut printre izvoare, a demonilor jertfă,
Purtat de mii de valuri, iubind m-ai rătăcit.
-->
Răspunsuri