Toate bune, draga mea!
Sună telefonul parcă...
Nu e glumă, nici n-aş vrea.
Ridic…şi aud în cască
Un glas care spune-aşa:
“Acum mă îndrept spre casă,
Toate bune, draga mea!”
Când uşa larg eu îi deschid,
Intră uşor ca fulgul…
De gâtul lui m-anin rapid,
Iar el mă strânge, cum aş vrea,
Şi cu glas blând mă-ntâmpină:
“Toate bune, draga mea!”
De-s tristă sau am ne-mpliniri,
Cu-o glumă şi un zâmbet,
Mă face veselă din nou;
Şi pentru a mă mângâia,
El îmi şopteste iar şi iar:
“Toate bune , draga mea!”
Pe urmă… îi răspund şi eu:
“Toate bune, dragul meu!”
Valerica
-->
Răspunsuri