Învelişul pentru tine
Gândul meu şi grija mea,
Nu o are orişicine
Frunză, lacrimă de stea.
Îndoit şi plin de teamă
Văd apusu-nsângerat,
Nimenea nu te mai cheamă
Frunză verde-n ram uscat.
Ploaia n-a căzut demult
Rădăcina să ţi-o spele,
Nu am cum să mai ascult
Frunză, doina ta de jele.
Te-am lăsat înmugurită
Să te crească alt stăpân,
Galbenă şi veştejită
Frunza mea, sunt prea bătrân!
23.05.2010
-->
Răspunsuri
Domnule Ioan Muntean, vă mulţumesc pentru impresionantul dumneavoastră mesaj, de suflet!
Superbe versuri !
FELICITARI !
Mulţumesc din inimă, Maria!