Haine grele
Îmbătrâneşti tăticul meu
Şi-mi pare rău de anii tăi
Şi-acum îţi este tot mai greu
Printre atâţia oameni răi.
Văd cum ţi se-albeşte părul
Cum se încruntă al tău obraz
Dar tu nu ţi-ai pierdut umorul
Şi tot aşa eşti de viteaz
Şi bătrâneţea te aleargă
Şi te va pune-n lanţuri grele
Ea zâmbetul vrea să iţi şteargă
Şi bucuria să îţi spele
Dar nu va reuşi bătrâne
Căci noi suntem cu tine aici,
Vom fi mereu la rău şi bine
Cum tu ne-ai fost, când eram mici.
-->
Răspunsuri
frumoase versuru, Adi.