Inimă de gheaţă

[Lenuş Lungu]

În flori de rouă mă strecor, şi în suflet plouă, soarele în priviri îmi usucă trupul zilele-mi sunt împrăştiate de vânt. şi mă pierd, în noapte.. un nor negru visele-mi fură, şi rămân fără suflare, în iluzii cereşti. tu rază,de speranţă îmi rosteşti în soaptă… că nu o sa mai vad lumea în culori, că nu trăiesc la infinit, că voi avea un sfârşit. clipa trece,şi mă înnec în univers , sufletul se scurge lin caut din ploaia de stele, speranţa să mai traiesc o zi în noatea albastră aştern pe un nor un suflet rătăcit, ce inima încet îngheaţă alunec uşor unde e rece şi pustiit, închid ochii şi mă scufund într-un somn adânc unde lumea se vede în ceaţă şi inima mea moare încet Tristă dar fericită… Lenuş

[LUNGU ELENA]

De ce atat de triste versuri?

[Lenuş Lungu]

Mulţumesc frumos Elena,pentru apreciere ,mai vine uneori şi câte un val trist
Cu prietenie Lenuş

[Ioan Muntean]

[Lenuş Lungu]

Vă mulţumesc frumos dl Muntean pentru acest clip minunat

Cu stimă Lenuş