Introspecţie
de Zavoianu Vali la 15 septembrie 2011 la 01:51
Păşesc spre mine cu mirare
Cu grijă, ca pe-un câmp de flori
Respir noi semne de-ntrebare
Şi-a lor mireasmă-mi dă fiori.
O lume-ntreagă stă ascunsă
Într-un ungher atât de mic
De conştiinţa mea pătrunsă
Acolo cad şi mă ridic.
Gândeam că-n spaţiu-i Dumnezeul...
O vreme-aici l-am căutat
Dar El era ascuns în Eu-l
Pe care-acuma îl străbat.
Cu ochii de oglinzi senine
Cu gand curat ca de copii
Atins-am pajiştea din mine
Cu grijă, ca pe păpădii.
Ce răsărit se-nalţă-n zare
Ce bine e-n sufletul meu...
Respir noi semne de-ntrebare
Şi l-am găsit pe Dumnezeu.
14 septembrie 2011, Zăvoianu Vali
-->
Răspunsuri
O trăire extraordinară! Dacă ai reuşit această experienţă de "Ziua Crucii" nu este întâmplător, Dumnezeu s-a lăsat descoperit! Mă bucur din suflet pentru tine! Felicitări pentru idee şi vers!
Cu prietenie, Valerica
Foarte frumos, felicitari!