IUBIRE FRUSTĂ

[Delia Staniloiu]

IUBIRE FRUSTĂ

Te iubesc de-a dreptu
Te iubesc de-a stângu
Bate tare-n pieptu
Cordul meu nătângu.

Te iubesc de-a surda
Te iubesc de-a oarba
De-atâta iubire
Văd cum creşte iarba.

Te iubesc întruna
Te iubesc în două
Umblu ca nebuna-n
Dimineţi cu rouă

Te iubesc bezmetic
Te iubesc cît zece
Te iubesc…mimetic.
Mîine de mi-o trece

Te iubesc alb-negru
Te iubesc cromatic
Te iubesc integru
Te iubesc asmatic.

Te iubesc oftalmic
Te iubesc oral
Te iubesc sudalmic
Te iubesc…venal

Te iubesc de-a valma
Chiar sectorial
Te iubesc cu “alma”
Te iubesc…astral.

Te iubesc deşertic

Te iubesc lacustru 

Chiar şi subacvatic
Te iubesc cu lustru.

Te iubesc oceanic
Şi continental
Mă încearcă jena...
Te iubesc carnal.

Te iubesc pe faţă,
Te iubesc pe dos
Cu-a iubirii aţă
Croşetez frumos.

Te iubesc şi gata!
Nu mai spun nimic
Şi-ţi trimit iubirea
Nudă într-un plic.

[Lenuş Lungu]

Citit cu drag!

[Mihaela Moşneanu]

Dragă Delia, şi noi toţi cei care îţi citim versurile, te iubim atât de mult!

[VOICAN MARIN]

Te iubesc cu raza ochilor şireţi,

Şi-n acord de liră te divinizez!!...

Dar aminte ia, asta ca să-nveţi:

Nu e timpul ca să mă trădezi!

[Delia Staniloiu]

Se poate domnule Voican? Vă iubesc în plus şi minus infinit

[Delia Staniloiu]

Mulţumesc domnule Munteanu pentru acest răspuns amplu, profund şi...emoţionant.

[Ioan Muntean]

Formele trupului

Un poem vizual semnat de artistul german Klaus Kampert, într-o însoțire de gânduri semnate de Mircea Cărtărescu.

“Corpul meu e profund atașat de corpul femeii mele. Am de fapt două corpuri și, de fapt, întreaga mea viață e dublă. Chiar dacă aș fi decerebrat, ca un animal de experiențe, corpul meu ar fi încă îndrăgostit de corpul femeii mele.”

“Nevoia mea de intimitate cu ființa cu care trăiesc merge mult mai departe decât viaţa sexuală. Unii sunt speriaţi de viaţa de cuplu tocmai din cauza perspectivei de a-l vedea pe celălalt în cele mai sordide situaţii. Dar dragostea mea se hrăneşte tocmai din asta.”

“Îmi place să merg la cumpărături împreună cu ea, să beau cafeaua împreună cu ea, să o privesc în cadă, să pălăvrăgim despre OZN-uri. Îmi place s-o privesc cum mănâncă şi cum pune hainele la uscat.”

“Când facem dragoste, intimitatea noastră e lucrul cel mai preţios şi plăcerea noastră depinde cu totul de ea. De fapt, fac dragoste două corpuri care se cunosc infinit de mult şi care nu se mai satură, totuşi, redescoperindu-se. Ştiu ce va face în fiecare clipă şi, totuşi, sunt mereu surprins. Cu cât îi ştiu mai bine pielea şi tendoanele şi cutele şi gesturile şi cuvintele, cu atât mai intensă şi mai disperată mi-e curiozitatea.”

“Intimitatea mea cu celălalt corp al meu este permanentă, când dorm ştiu şi în vis că e lângă mine, dar în orele de dragoste fizică ea devine totală. Atunci nu mai disting privirea de atingere, tandreţea de violenţă, fericirea de suferinţă. Numai pe ea o vreau pentru că numai pe ea o cunosc. Îi privesc, între coapse, “fluturele cu aripi lipite somnoros” şi ştiu că e, cu adevărat, cel mai frumos lucru pe care l-aş putea vedea şi atinge vreodată.

“Intimitatea noastră, în casa noastră, în patul nostru, nu ne atenuează, ci ne protejează bucuria erotică. Prin ea, totul devine erotic şi totul, oricât de frust şi de îndrăzneţ, e ferit de vulgaritate. Numai într-un astfel de spaţiu protejat corpul tău, ca şi mintea ta, se poate deschide cu totul explorării celuilalt. Prin aceasta, sexul nu seamănă cu nimic mai mult decât cu visul. Când visăm, tonusul muscular e abolit şi întregul corp ne este paralizat, lăsând astfel mintea liberă pentru halucinare. Când facem dragoste, dimpotrivă, mintea ne e abolită, iar corpul se scufundă în voluptate.”

Notă: textul este un fragment din volumul De ce iubim femeile, al lui Mircea Cărtărescu, iar fotografiile sunt semnate de artistul german Klaus Kampert.

[Ioan Muntean]

[Ioan Muntean]

maia-martin-primiti-ma-cu-iubire

[Ioan Muntean]

danseaza tot ce iubesti