S-au mătuit de mult ferestrele ştiute
Din sufletul ce-şi suie dorinţa către cer
Răsună rugi prin temple vechi pierdute
Tălăzuind mirosuri de smirnă şi mister.
Cheamă Domnu cu glas de alăută...
Ce sunet blând prelins în trup de lut
Ne aduce tainic priveliştea ştiută
A unui ev ce a fost sau doar ni s-a părut?
Vibrând în noi atunci cu tinereţe
Pluteam semeţi, idei în zbor de vulturi beţi
De-a clipelor noastre fluidă frumuseţe,
Pictând pe aripi doar albe dimineţi.
Azi trupu-n care ieri amiezile-au apus
Între acum şi apoi se îndoaie supus.
Doar gândul mai cutează la culmile semeţe,
În noi dorm columbi în lut de tristeţe.
-->
Răspunsuri
METHEXIS - Poetic Mirrors Wound Heroes
Multumesc domnule Ioan Muntean pentru lectura,apreciere si sugestiva imagine.