Moară moartea dar sucombe
În pământ şi-n catacombe
Şi-n măsele fără plombe
Şi de foc piară în trombe
Că-n prea multe vieţi dă bombe ...!
Moară moartea dea să deie
Moartea în coşcgiuc s-o ieie
De-i bărbat sau de-i femeie
Şi de cui capacu-i steie
Că prea multe vieţi încleie...!
Moară moartea dar învie
În pântec de apă vie
Viaţa vieţii de stafie
Şi de ochi deochi să-i fie
Că prea multe vieţi desfie ...!
Mama ei de moarte fugă,
Fugă-i fuga de răpciugă
Dracului a dracu slugă
Necromană biofugă...
Cea cu cap de mort şi glugă,
Care viaţa o subjugă
Seva toată să i-o sugă.
O blestem cu praf de rugă,
Cu icre de buturugă
Şi lapţi sterpi de la păstrugă
Viaţa moartea s-o distrugă!
Romeo Tarhon
Răspunsuri
Minunat poem!
Mulţumesc frumos, d-nule Burde. La fel de mult mi-a plăcut şi mie poemul d-nului Romeo Tarhon.
Răscolitoare incantaţie....Citită cu drag!