O noapte-atâta
O noapte-atâta de catifelată
S-a-nfășurat absentă-n jurul tău
Aud cum pașii dulce-au prins să bată
În inimă...Un nesfârșit ecou
Tăcuta doamnă-n ceruri se revarsă
Luminile cad viu din trenă, albe
Tu ești acum a umbrelor mireasă
Un crin de stele-n părul moale arde
În dorul meu ușor te pierzi întruna
Întinzi spre mine brațul delicat
Și când în cer tăcut adoarme luna
Pe pleoapele visând m-ai sărutat
Dă-mi gura ta această nebunie
De care mi-este sete și nu scap
Pe masa cea de lemn doar tocul scrie
De dragoste, de dor și de păcat
Îmbrățișează-mă, mă ține strâns
Ca două flăcări timpul ne va stinge
Într-un amurg al dorurilor plâns
Cu flori de tei și roșii maci de sânge...
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Răspunsuri