păstrează pentru tine iubito iubirea
neatinsă de colbul bârfelor absurde
când ziua trece greu ș-asuzi
să ști că noaptea ne găsim pe unde
de trece iar marfarul
și cară nisip din depărtări abstracte
oprește-l ziua
mișcă-l noaptea
să nu se vadă
și să nu stârnească dorințe vechi
gânduri deșarte
calvarul nopților fără pereche
țintește-n noi ca norul de lăcuste
ce s-au specializat să sugă electronul
și ne lasă
fără valul
și fără mortarul ce ne ține strânși
împreună
acum și pururea
-->
Răspunsuri
Acest poem este un leac pentru iubita.