Am fost lupi în altă viaţă.
Ne-am urlat iubire pură.
Astăzi zborul ne îngheaţă
într-o aripă de ură.
Clipa de argint a lunii
peste noi îşi plânge raza.
Nu mai râdem ca nebunii.
În deşert nu este oaza.
Hienele-aşteapă mute
într-o sfântă trinitate;
despărţirea le asmute
pe-ale ei două surate:
moartea şi deşertăciunea.
Incisivii lor fierbinţi
muşcă rece goliciunea
visului în care minţi.
Nu cred urletele tale.
Suferinţa ancestrală
nu te schimbă. Îmi pun zale
pentru-o bătălie-astrală.
Peste toate - doar ecoul -
urlă vieţile de lupi.
În cuib să rămână oul,
zboru-n mine să ţi-l rupi.
Iubirea - prin iarba crudă -
pierde verdele dintâi.
Roua de adio- udă
şoaptele unui: rămâi,
să fim - iarăşi - vârcolaci.
Soarele şi-aceeaşi lună
luminează - mii de draci! -
raiul nostru... împreună.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Răspunsuri
Frumoase versuri