Dialog poetic - Jerlăianu Manuela Cerasela & Ion Vanghele
Rătăcesc prin slova încă-neînchegată,
A preasfintei patimi printre amintiri
Şi vă cânt din codrul cu păduri de paltini,
Să prind cu-ndrăzneală cupa sa cu vin.
În acordul serii ies zori din lumină,
Peste ploaia rece dintre dimineţi
Şi se-ntoarce acul ceasului de vină,
Ce ridică-n slove cripte cu poeţi.
Rătăcind prin seara, zorită de gală,
Vă descos mistere, peste umbra nopţii
Şi cobor în cercuri, dănţuind pe-afară,
Cu dobânda zilei, ce ne înconjoară.
Rătăcesc istorii, gata de izbândă,
Lăsând cerul sorţii, aprig, dar mă-ngân
Şi aproape-i gata, bat în gongul porţii,
Prin căderi de smirnă, slove-mi ard în sân.
Mai adorm trei gânduri prinse-n buzunare
Şi mă-ntorc în lună să v-adunc cununi.
Nu mai stau la masa, buzelor mieroase,
Reculeg din umbră, pace şi minuni.
******************************************
Tu la fel ca mine rătăceşti subtil,
Vorbele ne-alungă până hăt departe,
Undeva suspin-un suflet de copil,
Într-o amintire cuprinzând de toate.
Preasfintite patimi fumegă spre iad,
Asta fiindcă Gică tot mereu e contra,
Pe cărarea noastră, ruguri 'nalte ard,
Şi căldura asta mi-a încins aorta.
Nopţile tăcerea cânta prin păduri,
Când o lună curge albă, părăsită,
De-unde pot acuma să îţi fur din nuri,
Când această toamnă, trece ponosită.
Zău că vreau iubito, astăzi să mă-mbăt,
Dănţuind în umbra nopţilor pe-afară,
În ograda ninsă de atât omăt,
Când de sentimente, timpul se-nfioară.
Rătăcesc istorii, pline de minciuni,
Cronici încărcate doar de lucruri bune,
Este nebunia scrisă despre lumi,
Unui timp ce trece, rătăcind anume.
Buzunarul este, spart prin definiţii,
La concursul vieţii, ştiu am să te pierd,
În aceste false, scrise competiţii,
Numai tu prin vreme, vorbei eşti dezmierd.
Şi mă-ntorc la tine uneori plângând,
Colo printre nuferi, barca se va sparge,
Ca-ntr-o oarbă noapte dorul lunecând,
Se va pierde verde într-un pumn de alge...
-->
Răspunsuri
Multumesc!