Simbioză

Am pletele udate-n izvorul vieţii tale
Ca salcia. Ne pierdem pe vise verticale
Iar ochii-mi sorb adâncuri din palide tristeţi
Cu sufletul fac cuiburi de albe dimineţi.

Am braţele golite fără privire ta
Şi nu mai ştiu odihna şi nici a înnopta
Picioarele mi-s grele. Crescut-au rădăcini
Etern sunt împletite în gemene tulpini.

Respir acelaşi aer, tu cânţi acelaşi vers
Suntem atît de unici în micul univers!
Când plângi eu te alin, când râd tu mă îngâni
Suntem atît de îngeri şi-atîta de păgâni...

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

  • Iubire si trairi profunde! Felicitari!Cu drag
  • În valuri de rouă
    eu mă zbat
    şi ţes gânduri
    efemere
    şi mă pierd în
    univers
    într-o ceaţă de
    păianjen
    unde visurile mi
    se împletesc....
    Minunate versuri de iubire...Felicitări!
    Cu prietenie Lenuş
  • Malina, imi place poezia ta

  • Îmi place poemul tău de iubire în...simbioză!  Felicitări, Malina!

         Cu drag şi admiraţie, ValericaSmile.gif

    • Multumesc! Iubesc si versul clasic si uneori il abordez....

Acest răspuns a fost șters.

Topics by Tags

Monthly Archives

-->