trecut

Trecut

 

Am vrut să cunosc lumea

şi m-am oferit jertfă pânzelor ei.

Mă îndrăgostisem de Minciună,

de doamna aceea brunetă...Ura

şi cochetam, prin cafenele,

cu Senzualitatea.

Îmi vândusem pantofii ca să-i

cumpăr crini Deşertăciunii.

Strigau norii după mine, plângând

în cascade de întrebări,

întrebări ce se spărgeau

de trotuarele lumii.

Însă, într-o seară,

rezemată de un felinar,

se odihnea o Lumină.

Mă opresc lângă ea dar deodată se stinge-n mine

Şi nu mai doream apoi să

mă întâlnesc cu doamnele mele.

Fugeam...fugeam pe trotuarele

pline de cioburile lacrimilor de la nori.

Ce bine era dacă mai aveam pantofi – gândeam –

că nu aş mai fi sângerat acum... 

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

Acest răspuns a fost șters.

Topics by Tags

Monthly Archives

-->