mă scurg pe zidurile tuturor ispitelor
m-am săturat
să-mi porţi de grijă
să tot plătesc valută falsă timpului
nu-i mono- pol
sunt ceilalţi doi
cu-o diferenţă-ntre ei
de trei grade şi şaptezeci minute centezimale :
polul magnetic al deşertăciunii
şi cel geografic al locului
unde m-aşteaptă cineva (ghiceşte!)
încă de la naştere
privirea-şi ascute coasa
sprijinită de pragul sufletului
sub cotul rece-al umbrei
tăcerea cerşeşte
la ceaiul de vorbă cu mine însămi
ce vrei să-ţi dau
mi-a rămas Marele nimic
ia-mi nudul de viaţă
şi-mbracă-l cu giulgiul
din care scuturi
această ultimă primăvară
să mor în mine
mi-e dor...
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Răspunsuri