În viață am avut o bucurie
Te-am întâlnit, mi-ai dăruit speranța
Tot ce-am trăit a fost o melodie,
Chiar daca intre noi era distanța!
Îmi luminezi și azi în amintire
Deși te-ai dus la îngerii din cer...
Mi-ai dăruit ce-aveai, întreaga fire!
Nu am crezut că totu-i efemer...
Păstrez altar de-aducere aminte,
Urme de pași rămase-n grădiniță.
Le mângâi doar cu lacrima-mi fierbinte,
Te văd cum le-ai lăsat dragă fetiță...
Sunt efemere... Ca și viața ta,
Le-am presărat cu flori, tot efemere…
Ce-a fost frumos, abia mai pot cânta!
Doar amintirea ta îmi dă putere...
-->
Răspunsuri
Am lecturat cu plăcere acest poem plin de sensibilitate...Felicitări!
Foarte frumoasă poezia ta, Viorel, denotă sensibilitatea şi talentul tău, pe care eu le apreciez. Felicitări! Cu prietenie, Valerica
Esti ca de obicei darnica in aprecieri, multumesc draga Valerica!