Înot în vârtejul vieţii
în marea de speranţă,
mă sting uşor şi nu mai
apuc să zbor.
Nu mai găndesc
nu mai simt
ochii mi se închid uşor,
şi cad într-un somn adânc.
Lacrimi amare cristaline
pe obraz mi se preling
privesc cum timpul
mi se scurge.
Dar voi avea o viaţă
dincolo de moarte,
atunci va fi vremea mea
să privesc din ceruri...
Lenuş
Răspunsuri
Versuri profunde!Frumoasa poezie!
Mulţumesc frumos Camelia pentru semul de lectură
Cu prietenie Lenuş
Cu stimă Lenuş
Poezia ca idee e frumoasă dar dacă are vre-o legătură cu realitatea, nu-mi mai place.Eu sper că nu...
Cu prietenie Lenuş
atunci va fi vremea mea
să privesc din ceruri... !
Cu prietenie Lenuş