Pe nori sunt liberă-n văzduh
Să hoinăresc pe aştrii-n chip de duh...
Mă-ntorc să văd planetele în zbor
Sărut Pământul plin, de dragul lor...
Văd curcubee în culori păşind
Şi stelele pe bolţi nepieritoare,
Privesc şi luna-nvaluită în argint
Prinţesa nopţii ademenitoare...
Mai văd sclipiri de cer în locul sfânt
Si-ncerc s-aduc iubirea în cuvânt,
Mă voi ruga în tainicul descânt
Crâmpei al forţei mele, cât mai sunt…
Sunt farul treaz prin care universul
Învie cântecul ce-i minunat,
Sunt ale noastre, muzica si versul
Şi tot ce Creatoru-a luminat...
Acest miracol este preţuirea
Ce-o căutăm adesea-n cele sfinte,
Prin viaţa ce-o cuprindem în cuvinte
Slăvim de vom putea, dumnezeirea.
Răspunsuri
Acest miracol este preţuirea
Ce-o căutăm adesea-n cele sfinte,
Prin viaţa ce-o cuprindem în cuvinte
Slăvim de vom putea, dumnezeirea .
Frumoase versuri, felicitări Patricia !
Mitul zborului ne obsedează pe toți, dar tu chiar zbori în aceste versuri minunate.
Superbe versuri...Felicitări!