Dorina Pop, România, Panorama Literară, Octombrie 2023
1 proză
Bunicul lui Djamel
În camera de hotel cu paturi suprapuse domnește liniștea. Nu e noapte, însă călătoria plină de peripeții i-a determinat pe refugiații din nordul Africii să-și întindă trupul ostenit și fără prea multe speranțe pe așternutul proaspăt al paturilor ospitaliere. Doar bunicul lui Djamel nu poate ațipi. Se gândește, sărmanul, ce drum lung mai are de străbătut cu nepoțelul și cu un buget restrâns, de câteva sute de dolari, până-n Europa de Est, unde fiul său își găsise nu doar a doua casă, ci și a doua mireasă. Scormonește în geantă după pachetul de țigări, cu gândul să coboare la parterul imobilului să-i procure nepoțelului ceva de mâncare și pentru el o cafea neagră și amară ca sufletul său. Ezită puțin, căci micuțul se foiește prin pat.
– Te-ai trezit, Djamel?
– Vreau la baie, bunicule.
Și cei doi, ținându-se de mână, ies din camera inundată de întuneric spre baia de la capătul holului. Izbiți de curățenia din toaleta hotelului, de imensele oglinzi situate deasupra lavoarelor și de ambientul general ridicat spre superlativ, parcă s-au blocat. Tot copilul e cel care sparge liniștea.
– Mi-e... foame, suspină băiețelul silabisind cu jumătate de gură.
Bătrânul tace, însă revendicându-și atribuțiile de adult, coboară cu nepoțelul la restaurantul hotelului.
– De unde-și cumpără elefanții hainele, bunicule?
– Nu-ți poți mânca omleta până nu afli, Djamel ?
– Ești răutăcios, bunicule, ca un leu. A, dar leii unde dorm?
– Depinde de țară...
– Cum adică?
– Uite, de exemplu, acolo unde vom merge noi, leii dorm în conturi bancare.
– Ce e un cont bancar, bunicule?
– Ceva ce noi nu avem.
Și trei lacrimi pășesc nevinovate pe obrajii bătrânului. Copilul și-a dat seama că din nou l-a supărat și-și ascunde tăcerea în farfuria murdară și goală. Goală și inundată de neprevăzut e și imaginea lui despre ceea ce va fi, precum lacrimile bunicului.
©Dorina Pop, 2023
-->
Comentarii
dureros adevărul din acestă proză (scurtă)...
Și durerea face parte din trăirile umane. Vă mulțumesc pentru promovare. domnule Muntean.
republicat pe cronopediada.wordpres.com, pe cronopedia.wordpress, pe cronopedia.blogspot, pe grupul whatsapp BIBLIOTECA CRONOPEDIA
Am urmărit contribuţia ra la acest maraton şi mi s-a părut interesantă. În fiecare lună un gen-categorie diferit. Această proză scurtă îmi aminteşte de unele vremuri... Felicitări!
Eu îți mulțumesc pentru încurajări, dragă Matei. În luna aceasta mi-am ales o misiune cam grea. Sper să finalizez cu bine.
Eu îți mulțumesc, dragă Aurelia, pentru timpul pe care-l acorzi creațiilor mele.