Dorina Pop, România, Panorama Literară, Octombrie 2023
7 Proză
Caramele amare
– Un whisky dublu, vă rog.
– Salutare, nu te-am văzut de mult. De fapt, parcă nu erai cu băutura, Emile. Ce s-a schimbat?
– Mai nimic. Un amănunt nesemnificativ, dar... lasă. Tu, ce vrei? Eu plătesc.
– Doar o bere fără alcool. Sunt cu mașina.
– Chelner, o bere fără alcool și două cafele.
– Vine băiatu’, imediat, domn’ consilier.
– O ho ho. Te-ai ajuns, boss. Lucrezi la primărie?
– Nu, la consiliul județean. Dar, să lăsăm asta. Tu, ce mai faci, Marine?
– Eu m-am însurat cu Clara, știi colega noastră de la drept. Am deschis de vreo doi ani propriul cabinet de avocatură. Și totul e ok, Emile.
– Și Clara?
– Stă acasă cu copiii. Avem doi gemeni de cinci anișori. Dar lasă interogatoriul, Emile. Te văd abătut. Ești bolnav?
– Irina mă înșeală și nu știu ce să fac...
– Pentru tine, vin pro-bono ca avocat, dacă ajungeți la divorț.
– Nu cred că e cazul. O iubesc, însă fără să vreau, aseară am analizat cardul bancar pe care i l-am dăruit de ziua ei și observ că soldu-i de doar cinci lei. O plată on line mi-a rupt inima-n două. Nu suma mă deranjează, consistentă de altfel, ci firma unde au fost livrați bănuții – Motel Rândunica, lângă Câmpina. Ce căuta ea acolo? M-a mințit cu neobrăzare. Mi-a zis că pleacă vreo trei zile la soacră-mea și ea s-a dus să-și schimbe uleiul de motor, într-un motel de doi bani și... cu cine?
– Contează? Vrei să fac investigații sau te ajut să te răzbuni? Cunosc și eu niște „fetițe”...
– Marine, o iubesc! Învață-mă cum să abordez problema. Să-i spun că știu și-o iert, cu condiția să nu se mai repete, sau să mă fac că... plouă.
– Știu eu ce să-ți mai spun? Cumpără-i o pungă de caramele și discutați problema la cald. Vezi tu ce-o ieși...
©Dorina Pop
-->
Comentarii
Aţi creat o atmosferă de suspans și mister, care stârnește interesul celor ce citim. De asemenea, ne oferiţi şi o descriere detaliată a personajelor și a relației lor. Acum, cum va fi "urmarea" depinde de trăirile şi ideile preconcepute ale fiecăruia din noi. Felicitări, sincer!
... şi pentru că am avut mâncărimi la degete, iată o variantă de conmtinuare, ca exerciţiu...
Emile și Marine au terminat cafeaua și au ieșit din cafenea. Emile era încă îngrijorat, dar era și hotărât să-i spună Irinei ce știa.
Ajuns acasă, a luat o pungă de caramele și a așteptat-o pe Irina. Când a venit, a îmbrățișat-o și i-a spus:
"Irina, trebuie să vorbim."
Irina s-a uitat la el cu îngrijorare.
"Ce s-a întâmplat?" a întrebat ea.
Emile a scos punga de caramele și i-a întins-o.
"Iată," a spus el. "Am cumpărat aceste caramele pentru tine."
Irina a luat punga și a zâmbit.
"Mulțumesc," a spus ea. "Știu că ți-au plăcut întotdeauna."
"Da," a spus Emile. "Și îmi plac în continuare."
S-au așezat pe canapea și au început să mănânce caramele.
"Irina," a spus Emile, "am aflat ceva."
Irina s-a oprit din mâncat și a privit în ochii lui.
"Ce ai aflat?" a întrebat ea.
Emile a luat o înghițitură de aer și a spus:
"Am văzut tranzacția de pe cardul tău bancar. Ai plătit o sumă mare de bani la Motel Rândunica."
Irina a căzut pe spate.
"Cum ai aflat?" a întrebat ea.
"Am analizat tranzacțiile," a spus Emile. "Și am văzut că ai fost la motel în weekend."
Irina a căzut în tăcere.
"Spune-mi ce s-a întâmplat," a spus Emile.
Irina a început să plângă.
"Am greșit," a spus ea. "Am fost cu un alt bărbat."
Emile a simțit o durere în piept.
"De ce?" a întrebat el.
"Nu știu," a spus Irina. "Am fost prostească."
Emile a tăcut câteva minute. Apoi, a spus:
"Te iubesc, Irina. Dar nu pot să te iert pentru asta."
Irina a început să plângă din nou.
"Înțeleg," a spus ea.
S-au îmbrățișat și au plâns împreună.
Varianta 2
Emile a urmat sfatul lui Marine și i-a cumpărat Irinei o pungă de caramele. A așteptat-o să se întoarcă acasă și, când a venit, a ieșit să o întâmpine.
"Irina," a spus el. "Vreau să vorbim."
Irina s-a uitat la el cu îngrijorare.
"Ce s-a întâmplat?" a întrebat ea.
Emile i-a întins punga de caramele.
"Iată," a spus el. "Am cumpărat aceste caramele pentru tine."
Irina a luat punga și a zâmbit.
"Mulțumesc," a spus ea. "Știu că ți-au plăcut întotdeauna."
S-au așezat pe canapea și au început să mănânce caramele.
"Irina," a spus Emile, "am ceva de spus."
Irina s-a oprit din mâncat și a privit în ochii lui.
"Ce ai de spus?" a întrebat ea.
Emile a luat o înghițitură de aer și a spus:
"Irina, știu că mă înșeli."
Irina a căzut pe spate.
"Cum ai aflat?" a întrebat ea.
Emile a zâmbit.
"Îmi știu soția," a spus el. "Și știu când ceva nu e în regulă."
Irina a început să plângă.
"E adevărat," a spus ea. "Mă înșelam."
Emile a continuat să zâmbească.
"Nu te îngrijora," a spus...
suspansul continuă!!!
Vă mulțumesc, domnule Muntean.
Sincer, nu mă aşteptam la acesf final "brusc", "sec". Felicitări!!!
E de reţinut "soluţia finală"...
Pentru „soluția finală” se pot folosi caramele expirate, tari, cu aromă de... despărțire.
Îți mulțumesc, Matei.