Dorina Pop – Un habitat sinistru

Dorina Pop - Panorama literară, decembrie 2023

10. (proză)

Un habitat sinistru

 

Locuiesc într-un cub de gheață și n-am vecini

Doar un copac îmbătrânit de vremuri triste

Și vântul nărăvaș pierdut printre mărăcini.

În rest: iluzii, baricade, acatiste.

 

Nu am puterea să mă lupt cu mine însumi

Pentru a schimba o virgulă sau poate-un punct,

Căci fața gri, nevăzută a acestei lumi

Mimează șoapte seci blocate în contrapunct.

 

Ce-i de făcut? E demodată întrebarea.

Destinul enervate așteapt-o resetare,

În care floarea în piatră are chemarea

Și gândul încurcat fuge peste hotare.

 

Și fără zâmbet, fără sentimente, gheața

Tronează ca o amfitrioană în pustiu,

Iar eu alerg bezmetică în dimineața

În care soarele-i prezent așa cum îl știu.

©Dorina Pop, 2023

 

text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară

Voturi 1
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Alt habitat sinistru

     

    În cubul de gheață, rece și trist,

    O singurătate stăpânește,

    Doar un copac, bătrân și firav,

    Își întinde ramurile spre cer.

     

    Gândurile se zbat în întuneric,

    Încercând să găsească o cale,

    Dar nu găsesc nicio ieșire,

    Și rămân prinse în lanțuri de gheață.

     

    şi un nou început

     

    Floarea în piatră prinde viață,

    Și gândul încurcat fuge,

    Soarele iese din ascunzătoare,

    Și gheața se topește.

     

    În sfârșit, apare speranță,

    Și viața capătă un nou sens,

    Singurătatea se risipește,

    Și sufletul se umple de lumină.

    🏕️

Acest răspuns a fost șters.

navigare

Blog Topics by Tags

Monthly Archives

Topics by Tags

Monthly Archives

-->