Maraton Panorama Literară 2024, august
01. (cyberpoem)
A cincea declarație de dragoste: visele noastre în păienjeniș
- poezie de dragoste (50) -
Eu sunt constelația nespusă,
Tu ești umbra lunii, dansând,
Pe marginea unui abis fără timp.
În visele noastre, gravitația se rătăcește,
Ca și cum cerul ar fi o oglindă spartă,
Iubirea noastră e un paradox,
Cu ecouri de galaxii îndepărtate.
Eu îți pictez sufletul cu culori interzise,
Când norii se topesc într-un ocean de sânge,
Tu îmi răspunzi cu un zâmbet de cristal,
Și ne pierdem într-un labirint de gânduri.
Păsările cântă într-o limbă străveche,
Iar vântul ne șoptește secretele atomilor,
Sub cerul fractal, ne îmbrățișăm,
Ca două particule ce se ciocnesc într-un Big Bang.
©Ioan Muntean, 2024
text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară
Comentarii