Ioan Muntean - A fi Baba Dochia

[Ioan Muntean]

Maraton Panorama Literară 2024, martie

05. (poezie, cyberpoem)

ciclul „fost-ai lele"

A fi Baba Dochia

 #poezie-tradiţională

 

A fi Baba Dochia, fir de vreme întrupat,

În cojoacele grele, anotimpuri împletite.

O mândră gardiană a timpului rostuit,

Cu ochii de sticlă, privind în adâncul răsărit.

 

Prin neaua de pe munte, pas cu pas pornesc,

Povesțile de iarnă în cojoacele-i se cerne.

Cu fiecare fir, o legendă se așterne,

Baba Dochia, țesătoare de veacuri, înțelepciune purtând.

 

Primăvara în suflet, iar iarna în mers,

O batranică povară, dar și un univers.

În cojoacele-i, soarele și norii joacă,

O femeie, o legendă, un colț de viață.

 

Și când soarele dogorește pe cărarea sa,

Cojoacele albastre se desfac, se schimbă.

A fi Baba Dochia, o poveste mereu veche,

Dar fiecare an, o nouă vreme întreagă.

 

În cojoacele-i, povești de demult străbat,

A fi Baba Dochia, o binecuvântare în prag de anotimp.

Cu fire de timp înfipte în podoabele-i lungi,

O prezență fermă, ca o rădăcină într-un veac adânc.

 

©Ioan Muntean, 2024

 

text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară

[Ioan Muntean]

A fi azi Baba Dochia

 

În vârful muntelui, cu cojoacele-n vânt,

Baba Dochia stă, cu privirea de punkist.

N-are nevoie de reguli, n-are nevoie de rând,

Ea e liberă, e rebelă, e artist.

 

 [...]

 

continuare şi alte variante pe experiment HORS CONCOURS