Maraton Panorama Literară 2024, februarie
20. (poezie, cyberpoem)
ciclul „fost-ai lele"
dragobete
#cyberpoem absurd
în ziua lui dragobete
când păsările se-adună
își aleg perechea
și-n cuiburi dragostea îşi pun
e dragobete zeu tânăr
patron al iubirii și dorinței
pe plaiurile românești
cupidonul nostru cu aripi de vis
într-o zi de soare și căldură
într-o lume plină de culoare
dragobete ne zâmbește
și ne îndeamnă
să ne iubim cu patos
sărută-ți iubitul sau iubita
cu curaj
nu aștepta
căci dragobete veghează
iubirea să dureze
plină de viață
©Ioan Muntean, 2024
text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară
-->
Comentarii
poveşti de dragobete
#cyberpoem absurd
într-un colţ de cer senin spun legendele străbune
dragostea zburda veselă făcând minuni în lagune
adesea cobora şi aici pe pământul nostru drag
aducând în inimi doar cântec şi un dor ca un şirag
toţi simţeau puterea ei ca o floare înmiresmată
şi o păstrau aprinsă-n suflet ca o lumină neîntreruptă
era totul doar simţire cu izvor în zbor de îngeri
oamenii trăiau fericiţi fără lacrimi fără frângeri
în acele vremi ne spun străbunii un tânăr prin munţi trăia
chipeş şi cu ochii strălucitori fiu al babei dochia
trimis se pare de bunul dumnezeu
să dea dragostei cătare şi trăia sus pe ceahlău
sau oricum prin munţii falnici stăpâniţi de vechii daci
preţuit deopotrivă de bogaţi şi de săraci
şi tânărul acela chipeş dădea iama peste fire
răspândind peste meleaguri cântec tainic de iubire
printre păsări printre oameni el iubirea o împarte
la sfârşitul lunii faur până la-nceput de marte
când cu fir împletite din alb şi din roşu-dor cei iubiţi
se legau veşnic prin sărut de mărţişor
dar tânărul (iar spun străbunii) nebunatic cum apare
zice-se c-a vrut să-ncurce calea sfintei maici fecioare
care plină de mânie pe tânărul cel pârdalnic
i-a dat chip de buruiană de iubit numit năvalnic
dar trecură vremi de-atunce şi povestea nu-i uitată
dragostea-i şi-acum puterea ce ne-aduce laolaltă
iar pe tânărul acela ce dădea iama prin fete
îl sărbătorim cu toţii când e zi de dragobete
iar povestea lui am scris-o sus în munţii mei cărunţi
unde dorul şi iubirea e şi-n inimi e şi-n frunţi
şi vă-mpart la fiecare câte un surâs şăgalnic
şi vă dau s-aveţi sub perini dragobetele năvalnic