Maraton Panorama Literară 2024
Ioan Muntean - Panorama literară, aprilie
01. (eseu)
Limbi artificiale - limbi construite [1]
Introducere
Omul este o ființă socială. El este conectat cu alte persoane printr-o legătură emoțională uneori considerată ca un fel de prietenie, afecțiune sau dragoste. Un grup este alcătuit din minimum doi oameni. Primul grup căruia îi aparține un om de la naștere este grupul mamă şi copil. Apoi o persoană aparține la din ce în ce mai multe grupuri, la început mai mici apoi mai mari.
F. de Saussure definea limbajul ca pe un sistem structural de semne, care este folosit pentru comunicare. Aceste semne sunt arbitrare (inventate) și limbajul este un fenomen social. Limbajul are două funcții de bază: comunicarea și identitatea. Condiția de bază a unui grup este să găsească o posibilitate de a diferenția membrii de nemembrii. Membrii unui grup învață o limbă în interiorul unui grup și numai aceia care aparțin acestui grup o pot folosi cu un grad ridicat de competență. Așadar, limbajul este factorul principal care permite de a stabili dacă cineva aparține grupului nostru sau nu, și în majoritatea cazurilor el permite, de asemenea, să știi cărui alt grup aparține această persoană.
Limbajele pot fi împărțite în limbaje umane și nonumane (animale, mașini...) În această lucrare voi aborda doar limbajul uman. Limbile umane sunt acelea pe care oamenii le folosesc pentru a comunica. Toate limbile umane sunt atât naturale cât și artificiale. Ele sunt artificiale pentru că toate limbile folosesc semne arbitrare (artificiale), cuvintele, și pentru că ele au fost create de oameni. Ele sunt toate naturale în virtutea structurii lor gramaticale profunde. Faptul, că fiecare limbă umană poate fi însușită de oricare om, dovedește că toate sunt naturale.
Oamenii au creat scrisul, apoi statele, și statele au fixat/instaurat limbi statale care diferă de alte limbi spontane pentru că ele sunt standardizate. Limbile standard sunt reglementate de o ortografie și o pronunție, de gramatici și dicționare, și ele sunt scrise. Schimbările în aceste limbi sunt , așadar mai lente decât în limbile spontane.
Fiecare persoană aparține în același timp mai multor grupuri(familie, oraș, regiune, națiune, religie, filosofie, grupe de prieteni samd) și fiecare grupă tinde să dezvolte diferențe de limbaj pentru a distinge față de alte grupe. Fiecare persoană vorbește, așadar, în practic mai multe variante ale limbii sau registre, chiar daca nu conștient. Oamenii sunt multilingvi prin natura lor.
Fiecare limbă are tendința către o întrebuințare mai largă față de grupul propriu, și fiecare om năzuiește către folosirea limbii grupelor vecine, pentru a ușura comunicarea cu alții. În acest sens câteva limbi continuă să crească mulțumită stabilității (economice, militare, etc) a purtătorilor, de asemenea prin forța și atracția culturilor lor (produse culturale incluzând arta, educația, religia, industria de divertisment...) și devin limbi internaționale, care pot fi utilizate într-o măsură mai mare sau mai mică.
Cele mai puternice limbi tind către o utilizare internațională cât mai cuprinzătoare. Adică, există multe limbi internaționale. În ciuda dominanței publice a englezei, există mulți oameni în lume care nu vorbesc engleza. Rusa joacă mai departe un rol internațional în fostele state sovietice, spaniola pretutindeni în America Latină ( în afară de Brazilia), franceza în multe țări francofone, chineza în regiuni uriașe în jurul Chinei și alte limbi internațonale ale diasporei sunt utilizate de popoare fără un teritoriu propriu, ca de ex Roma și Sinti, ebraica înainte întemeierii Israelului, Esperanto samd.
Statele care s-au format prin unificarea mai multor grupuri etnice sau națiuni au nevoie de o limbă neutră/nouă pentru a exprima identiatea lor comună, ca de exe,plu indoneziana. Dacă impune limba grupului etnic dominant, statul riscă să nu mai existe (ca de ex. Uniunea Sovietică sau Iugoslavia) sau va supraviețui, dar cu prețul unei instabilități de lungă durată.
Limbi artificiale
Limbile artificiale sunt limbi a căror fonologie, gramatică și vocabular au fost inventate de către un om sau un grup mic de oameni, spre deosebire de limbile naturale apărute prin evoluție în decursul istoriei ca parte a culturii unei populații relativ numeroase.
Limbile artificiale se pot clasifica în
limbi auxiliare, inventate pentru a folosi în comunicarea dintre oameni;
limbi fictive, care apar în creații artistice;
limbi experimentale, create de lingviști ca metodă de cercetare;
limbi secrete, pentru codificarea informației;
limbi inventate doar pentru amuzament.
Unele limbi auxiliare, între care se numără esperanto, au fost create cu scopul de a fi folosite ca limbă internațională, de exemplu pentru a evita folosirea limbii unei națiuni sau a alteia. În particular, esperanto a evoluat într-o asemenea măsură încât astăzi numărul de vorbitori este estimat a fi între 1 și 2 milioane pe tot globul, dintre care 200-1.000 sunt vorbitori nativi.
Un alt exemplu de limbă artificială auxiliară este limba scrisă romanșă (bazată pe retoromană).
Limbile fictive sunt limbi ale unor popoare sau ființe imaginare care apar în literatură sau filme, cum este de exemplu cazul limbii klingon create de Marc Okrand pentru filmul Star Trek sau al limbilor quenya și sindarin create de J. R. R. Tolkien pentru cărțile sale.
Limbile artificiale, sau limbile construite, reprezintă o categorie fascinantă de sisteme de comunicare, care se disting prin faptul că nu au evoluat în mod natural, ci au fost create de către oameni. Acestea pot fi clasificate în mai multe categorii, fiecare cu scopuri și caracteristici unice.
Limbi Auxiliare
Limbi auxiliare, cum ar fi Esperanto, au fost create cu scopul de a facilita comunicarea între vorbitorii de limbi diferite. Esperanto, de exemplu, a fost conceput pentru a fi ușor de învățat și utilizat ca a doua limbă. Astăzi, se estimează că numărul de vorbitori de Esperanto este între 1 și 2 milioane la nivel global, dintre care 200-2.000 sunt vorbitori nativi.
Limbi Fictive
Limbi fictive, cum ar fi Quenya creată de J.R.R. Tolkien, apar în operele literare și au fost create adesea doar cu scop artistic. Acestea pot avea alfabet și pronunție proprie, adăugând un nivel de complexitate și autenticitate universurilor în care sunt folosite.
În literatură, există multe exemple de limbi fictive create pentru a adăuga profunzime și autenticitate universurilor în care sunt folosite. Iată câteva exemple notabile:
Klingon: Această limbă a fost creată de Marc Okrand pentru filmul Star Trek1.
Dothraki și Valyrian: Aceste limbi au fost create de David J. Peterson pentru serialul de televiziune Game of Thrones.
Na’vi: Această limbă a fost creată de Paul Frommer pentru filmul Avatar.
Sindarin și Quenya: Acestea sunt limbile elfilor create de J.R.R. Tolkien pentru cărțile sale1.
Baronh: Aceasta este limba abhilor din seria de romane science fiction Seikai no Monshō.
Láadan: Aceasta este o limbă creată de Suzette Haden Elgin pentru seria de romane Native Tongue.
Aceste limbi fictive demonstrează creativitatea și ingeniozitatea autorilor lor, adăugând un nivel de complexitate și autenticitate universurilor în care sunt folosite.
Limbi pentru Civilizații Extraterestre
Crearea de limbi pentru civilizații extraterestre este o provocare fascinantă care combină știința, arta și imaginația. Aceste limbi sunt adesea create pentru opere de ficțiune, cum ar fi filme sau cărți de science fiction, pentru a adăuga autenticitate și profunzime universurilor create.
Un exemplu notabil este limba Klingon din Star Trek, care a fost creată de lingvistul Marc Okrand pentru a fi vorbită de o rasă extraterestră din seria de televiziune și filme.
În plus, cercetarea științifică în domeniul căutării vieții extraterestre (SETI) a implicat și speculații despre cum ar putea arăta o limbă extraterestră și cum am putea comunica cu o civilizație extraterestră.
Aceste limbi artificiale nu numai că adaugă profunzime și realism operele de ficțiune, dar ne provoacă și să ne gândim la natura limbajului și comunicării în sine, precum și la posibilitățile infinite ale vieții în univers.
Limbi Experimentale
Limbi experimentale sunt create de lingviști ca metodă de cercetare. Acestea pot fi folosite pentru a testa teorii lingvistice sau pentru a explora posibilitățile de exprimare și comunicare.
Limbi Secrete
Limbi secrete sunt folosite pentru codificarea informației. Acestea pot fi folosite în diverse contexte, de la jocuri între copii la criptografie și securitatea informației.
Limbi Inventate pentru Amuzament
Unele limbi sunt inventate pur și simplu pentru amuzament, demonstrând creativitatea și ingeniozitatea umană.
Limbi de Amuzament
Limbi de amuzament sunt create pur și simplu pentru distracție și plăcerea de a experimenta cu limbajul. Acestea pot fi folosite în jocuri, literatură, filme sau pur și simplu ca un hobby. Un exemplu notabil este limba “Toki Pona”, o limbă minimală care încearcă să simplifice gândirea și comunicarea la esențele lor cele mai de bază12.
Aceste limbi pot fi o sursă de distracție și creativitate, dar pot avea și valoare educativă. Crearea și învățarea unei limbi artificiale poate oferi o înțelegere mai profundă a structurii și funcționării limbilor în general.
În concluzie, limbile artificiale reprezintă o dovadă a capacității umane de a crea și de a inova în domeniul comunicării. Fie că sunt folosite pentru a facilita comunicarea între culturi, pentru a adăuga profunzime unui univers fictiv, pentru a explora teorii lingvistice sau pur și simplu pentru amuzament, limbile artificiale continuă să fascineze și să inspire.
Limbi auxiliare
Basic English
Engleza simplificată
Esperanto
Folkspraak
Gestuno (limbaj al semnelor)
Glosa
Idiom Neutral
Ido
Interlingua de IALA
Interslavă
Kotava
Latino sine flexione
Lincos
Lingua franca nova
Loglan
Lojban
Novial
Occidental sau Interlingue
Ro
Romanșă
Slovio
Solresol
Sona
Spokil
Toki Pona
Volapük
Limbi fictive
Limba din Atlantis
Baronh
Brithenig
Codex Seraphinianus
D'ni
Dothraki
Goa'uld
Kélen
Khuzdûl
Klingoniană
Láadan
limba spargă
Limbile elfilor
Lydnevi
Nadsat
Na'vi
Novlimbă
Quenya
Sindarin
Talossan
Teonaht
Toki Pona
Utopian
Verdurian
Wenedyk
©Ioan Muntean, 2024
text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară
-->
Comentarii
Interesantă și provocatoare în același timp această postare. Îmi voi aduce sigur aminte de ea, în viitoarele mele escapade la Budapesta, unde mă-nțeleg cu localnicii, dar nu aș putea defini limba. Menționez că știu doar câteva cuvinte-n maghiară și alt mănunchi de cuvinte-n engleză. Însă distracția și provocarea comunicării e maximă și-mi iese. La graiul semnelor, cred că-n altă viață am fost premiantă. Glumesc, dar poate fi o minimalistă sugestie - comunicarea prin semne.
Am demarat un nou proiect, însă pentru început e nevoie de câteva noţiuni introductive... AŞTEPT SUGESTII!