Maraton Panorama Literară 2024
Ioan Muntean - Panorama literară, martie
06. (eseu)
Limbi artificiale - limbi construite [6]
[…]
Limbile experimentale au fost create de lingviști ca metodă de cercetare.
3.1. Toki Pona
Toki Pona are doar 123 de cuvinte, care se pot combina pentru a forma cuvinte mai complexe. Limba Toki Pona reprezintă o încercare bazată pe teoria de a simplifica viața folosind o limbă extrem de simplificată. Așadar, „fericit” în Toki Pona înseamnă „a se simți bine”, alcool este „apă nebună”, iar geologia este „știința pământului”. Deși este ușor de învățat, limba are o serie de dificultăți evidente în exprimarea nuanțelor de sens.
3.2. Laadan
Această limbă a fost creată de un profesor de lingvistică ca un test al ipotezei Sapir-Whorf: în acest caz, pentru a testa ideea că limbile umane nu sunt adecvate pentru exprimarea feminină. Laadan este creată pentru a permite oamenilor să exprime lucruri în cuvinte pe care engleza le poate reda doar prin limbaj corporal sau intonație. Laadan conține multe modalități de a descrie emoții: există nume diferite pentru o emoție care înseamnă „fericire pentru un motiv” și alta care înseamnă „fericire făra motiv”. Un singur cuvânt poate exprima sentimentul de „a fi nervos pentru un motiv fără să poți face nimic în această privință.”
Limbile secrete sunt utilizate pentru codificarea informației.
4.1. Lingua Ignota
A fost prima limbă inventată descoperită vreodată și creată de maica stareță Hildegard de Bingen în secolul al XII-lea. Numele înseamnă „limba necunoscută” și probabil a fost folosită ca o limba secretă de către Hildegard și maicile sale, deși scopul său clar a ramas neclar.
Ea a descris parțial această limbă în lucrarea ei intitulată Lingua Ignota per simplicem hominem Hildegardem prolata, care s-a păstra în două manuscrise, ambele datând din același secol. Textul conține un glosar de 1011 de cuvinte în lingua ignota. Majoritatea erau substantive și doar câteva - adjective. Glosarul era aranjat în ordine ierarhică – mai întâi termeni legați de Dumnezeu și îngeri, apoi de ființe umane și relații de rudenie, părțile corpului, boli, meșteșuguri, zile și luni, haine, obiecte din casă, plante, câteva păsări și insecte. Mamiferele lipsesc, cu excepția liliacului (ualueria), care se enumera printre păsări, și grifonul (argumzio), care deși este pe jumătate mamifer – tot era inclus printre păsări. Gramatica avea tangențe cu cea din latină, astfel putem concluziona că a introdus un vocabular nou într-o gramatică deja exitentă.
Scopul acestei limbi un a fost cunoscut, ci doar presupus, și nici nu se știe dacă mai era cineva la curent cu această limbă. În secolul XIX cineva a presupus că Hildegard intenționa să transforme această limbă în una universală, însă astăzi majoritatea consideră cae a a fost totuși un limbaj secret, care i-a venit ca o inspirație divină. Singurul text existent a fost:
O orzchis Ecclesia, armis divinis praecincta, et hyacinto ornata, tu es caldemia stigmatum loifolum et urbs scienciarum. O, o tu es etiam crizanta în alto sono, et es chorzta gemma.
Aceste două fraze au fost scrise cu majoritatea cuvintelor în latină, cu doar 5 cuvinte cheie în lingua ignota. Traducerea în engleză arată așa:
"O orzchis Ecclesia, girded with divine arms, and adorned with hyacinth, you are the caldemia of the wounds of the loifol, and the city of sciences. O, o, and you are the crizanta în high sound, and you are the chorzta gem."
Limbi inventate doar pentru amuzament
Pe lângă elemente bazate pe mijloace convenționale de obținere a creativității lexicale și în mare parte explicabile, se mai pot observa (cu precădere în textele publicitare) unele cuvinte cu adevărat fanteziste, care nu urmează un procedeu sau un tipar anume de realizare și care constau în crearea unor efecte de moment care nu au mai fost și nici nu există vreo șansă să fie utilizate în alte situații. Aceste cuvinte nu pot fi expicate în vreun fel, decât în cadrul textului și contextului în care sunt semnalate. În plus, ele niciiodatănu vor apărea în dicționare sau în lucrări lexicografice. Un exemplu este expresia:
Cel mai itsy suc cu cel mai bitsy fruct
(slogan publicitar pentru sucul Prigat Itsy Bitsy din 2009)
Fiind un produs destinat copiilor, numele acestuia reprezintă o interjecție sonoră, cu o rimă specifică poeziilor/cântecelor pentru copii, ceea ce îl face ușor de memorat. Prin transformarea acestor particule în adjective cu valori de superlativ, ele stârnesc curiozitatea asupra produsului. Producându-i plăcere estetică și chiar amuzament, îl determină pe consumator să cumpere sucul respectiv. Tot în aceeași perioadă, în cadrul unei reclame la alt suc, a apărut sloganul:
Bea Fanta! Fii babmboocha!
Din nou, adjectivul produsului promovat, fără a desemna ceva concret, lasă impresia că prin consumarea sucului respectiv, poți fi și tu deosebit, ieșit din comun, exotic, precum produsul, întrucât produsul Fanta conținea fructe exotice. Așadar, inclusiv prin intermediul acestui cuvânt se stârnește curiozitatea pentru acest produs: pornind de la originea posibilă a unui astfel de cuvânt se poate ajunge la descoperirea tipului de ingrediente folosite în realizarea produsului.
Chiar dacă aceste creații lexicale constituie apariții ocazionale, efemere, ele au uneori un efect stilistic mai îndelungat, și deși nu se impun decât rareori în limba vorbită, demonstrează productivitatea unor procedee și modalități de inovare lingvistică. După cum am văzut, aceste cuvinte foarte sugestive și expresive depășesc chiar și numărul limitat al mijloacelor de îmbogățire a vocabularului, nesupunându-se întotdeauna regulilor acestora. Ca fenomen în plină dezvoltare la etapa actuală, creativitatea lexicală, indiferent de domeniu, se află în relație de dependență directă cu dinamica lexicului, aspect deloc de ignorat pentru lingviști.
5.1. Totoiana
Aproape că nimeni nu îi ştie cu exactitate originile, dar se pare ca acest dialect a fost creat cu scopul de a scurta cuvintele și a face conversația mai rapidă. Limba pe care mulți români de la sate încă o folosesc, dar despre care se spune prea puțin. Este vorba de „totoiana" un limbaj specializat, codat, cam ca limbajul folosit de tineri pe net, doar că oamenii îl folosesc pe ulițele localităților. Totoiana este un fel de limbă întoarsă, pe care oamenii o folosesc și care, la primul contact, pare inteligibilă. Spre exemplu, un bărbat pe nume Ștefan, în totoiană este numit Fanuște. Mulți locuitori din Totoi, județul Alba, încă folosesc această limbă și își aduc aminte cu plăcere că de mult, totoiana era folosită mai mult decât româna prin acele locuri și, din păcate, acum e utilizată doar „la o bere". Totoiana este cam ca limbajul folosit pe internet. La început te uiţi cruciş şi te întrebi ce este acel „pls”, apoi creezi conexiuni şi îţi dai seama. Aici, vaca e cava, dar există şi câteva reguli mai greoaie. De exemplu, urarea „Drum bun!” apare ca „Nudru nubu”.
Lingviștii nu au reușit să îi descopere originile, dar profesorul George Cadar, membru al Asociaţiei de Ştiinţe Semiotice din România, a mers un pic mai departe pe firul poveştii şi a aflat un amănunt foarte interesant. „Eu am înregistrat-o vorbindu-se la mare depărtare de județul Alba”, spune George Cadar. O posibilă explicaţie a originii limbii totoiene este ca limbaj secret între negustori. În limba maghiară, „totoi” se traduce prin „plutaş”. Buni plutaşi, locuitorii din Totoi s-au dovedit a fi şi buni negustori. Se spune că totoienii au inventat această limbă tocmai pentru a nu fi înţeleşi de ceilalţi negustori.
5.2. Păsăreasca
Cea mai populară limbă codată a fost şi încă rămâne păsăreasca - limba copilăriei. Această limbă adăuga silabe cuvintelor existente. Astfel, după fiecare silabă care conţine litera „a” se adaugă silaba „pa”, după fiecare silabă cu „e” se adaugă „pe” şi aşa mai departe. În consecință, o întrebare ca „Ce mai faci tu” se transformă în „cepe mapaipi fapacipi tupu”. Alţii cunosc şi varianta în care adaugi silaba „go” înaintea fiecărei silabe, iar întrebarea de mai sus devine „Goce Gomai gofagoci gotu”.
[…]
©Ioan Muntean, 2024
text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară
-->
Comentarii
Lingua Ignota: The first 30 entries are (after Roth 1880):