Maraton Panorama Literară 2024, septembrie
23. (poezie, cyberpoem)
nu mă iubi în toamna vinului albastru
~ bahice [30] ~
nu mă iubi în toamna vinului albastru
când buzele-mi sunt amare de vânt
și mâinile-mi tremură de dorințe neîmplinite
încearcă să mă ții de mână când adaugă timpul
kilograme și riduri
când trupul meu devine o hartă veche
iar tu
un călător rătăcit
nu mă iubi pentru visele frumoase
ci pentru cele frânte pentru zilele
în care nu știu să mă ridic
când mă pierd în frici
ca-ntr-un labirint fără ieșire
și glasul tău devine singura lumină
când mă împiedic de propriile gânduri
și caut în tine un refugiu
nu mă judeca ascultă-mă doar
cu aceeași răbdare
cu care îți numeri pașii
pe drumul tău spre mine
nu mă iubi pentru ceea ce am fost
ci pentru ceea ce voi deveni
cu toate vergeturile sufletului meu
iar când voi crește alături de tine
fii mândru fii acolo
nu ca un erou ci ca un om simplu
care îmi șterge lacrimile
și mă învață să cred din nou
nu mă iubi în toamna vinului albastru
ci în zilele în care uit de mine
în nopțile când mă subestimez
și mă lupt cu umbrele din mine
iar tu îmi iei mâna
fără să-ți fie teamă de întunericul meu
te-am ales pentru că ai văzut
în ochii mei mai mult decât lumina
ai văzut furtuni
și totuși ai rămas
învață-mă să zbor când mă tem de înălțimi
să fiu puternică când uit că pot fi
și nu mă lăsa singură
în toamna vinului albastru
©Ioan Muntean, 2024
text participant la Cronopediada - Maratonul Panorama Literară
Comentarii