~ ciclul Calendar ~

romanță de dimineață (cybersonet LII)

se-ntinde noaptea ca o mrejă fină

și-ncet se rupe-n zorii ce se-nalță

o nouă zi cu-o lumină divină

ne-nvie sufletele și ne

~ ciclul Calendar ~

budoarul zorilor (cybersonet XLVIII)

în zori când cerul se deschide-n vise 

pe pat de ceață razele se-aștern 

cu pași de catifea lumina-ntern 

în sufletu-mi dor

budoarul zorilor (cybersonet XLVII)

în zori se naște-un vâl sub pleoapa stinsă 

de visele-aprinse rămase-n pridvor 

o tânără clipă cu roua atinsă 

deschide-n tăcere al cerului fio

budoar în zori (cybersonet XLV)

în budoar de zori unde visul se desface

și noaptea își retrage mătăsoasele pânze

o tânără se trezește sufletul îi face

un dans cu umbre și cu lumini

~ ciclul Calendar ~

budoarul zorilor (cybersonet XLIV)

între vis și veghe unde se desparte

noaptea de zori într-un dans subtil

o umbră palidă ce se desparte

de-un albastru-cenușiu

~ ciclul Calendar ~

amor matinal cu iz de tragedie (cybersonet XLIII)

un murmur tandru-ncepe să-și adune 

sub geana zorilor privirea clară 

în mângâierea razelor ce apară 

dorinți

~ ciclul Calendar ~

dinspre ziuă (cybersonet XL)

dinspre ziua ce-și întinde brațul blând

și-nmoaie întunericul visător

se-nalță din adâncuri un dor arzând

un fior ce-n tremur își g

~ ciclul Calendar ~

mijitul zorilor (cybersonet XXXVIII)

în clipa când lumina se strecoară 

tăcerea se topește-n oglindă 

și cerul se-nvăluie-ntr-o aură blândă 

căci zorii aduc dor

~ ciclul Calendar ~

mijitul zorilor (cybersonet XXXVII)

se înmoaie întunericul cu pași de șoaptă 

mijitul zorilor pe cer deschide căi 

în ochii tăi lumina zilei prinde viață 

privi

~ ciclul Calendar ~

mijitul zorilor (cybersonet XXXVI)

încet zori palizi se desfac ușor

deasupra frunții tale-nvăluite

lumina nouă străluce-n licări mărunte

și-n raze calde ca un f

~ ciclul Calendar ~

mijitul zorilor (cybersonet XXXV)

se-ngeană zori sub pași ușori 

deasupra frunții tale-nvăluite 

lumina nouă străluce-n licări mărunte 

și-n raze calde ca un fr

~ ciclul Calendar ~

se înmoaie întunericul (cybersonet xxxiv)

se înmoaie întunericul se lasă

și-ncet ca un val se retrage

dinspre răsărit zorile se ţeasă

iar cerul în culori se atr

se înmoaie întunericul (cybersonet xxxiii)

se înmoaie întunericul pe cer se-arată

într-un dans de lumină zorii se desfac

noaptea fuge treptat tăcută spălată

de

~ ciclul Calendar ~

se înmoaie întunericul (cybersonet xxxii)

se înmoaie întunericul încet

și-n zare zorii își arată chipul

un val de lumină discret

se-ntinde peste câmp pe-un deal

~ ciclul Calendar ~

se înmoaie întunericul (cybersonet xxxi)

se înmoaie-ntunericul sub geană

un vis se zbate-n zori cu pași domoli

cu stropi de rouă-aleargă-ncet spre poli

o zi năs

în noiembrie e prea târziu (cybersonet xxx)

~ umanism ~

în noiembrie e târziu să mai sperăm 

frunzele cad sub pași iar noi le cărăm 

privim apusul trist cum se-așterne greu 

ca o c

iubește în noiembrie (cybersonet xxix)

~ modernism ~

iubește-n noiembrie când frunza se frânge 

când vântul își plimbă misterul pe-alei 

sub cerul de fum în nopțile lungi 

suntem d

karma iubirii (cybersonet xxvii)

~ avangardism ~

în cercuri largi ne învârtim mereu

ca două stele trase-n gravitație

uitând unde-ncepe sau se-oprește eu

încâlciți într-o veche cons

ziua în care nu mai avem timp de noi (cybersonet xxv)

~ generaţia 2000 ~

azi timpul ne lasă pe marginea lui 

în graba de-a fi și-a nu mai căuta 

uităm de ceasul ce ne veghea tăcere

văpaia neobișnuită a nopții (cybersonet xxiv)

sub cerul nopții cald în mângâiere

privirile se prind fiori de jar

cuvintele se pierd într-un hotar

unde doar trupurile-și știu tăcere