arta romei antice

[Lenuş Lungu]

Dintre popoarele care locuiau in sec.VI-V i.Hr. in Peninsula Italica, etruscii s-au remarcat ca buni fauritori ai uneltelor din fier, bronz si arama, precum si ai obiectelor de podoaba: agrafe, bratari, cercei etc. Buni constructori, au ridicat palate si temple solide, bine proportionate, impodobite cu statuete de pamant ars, sculpturi in bronz si picturi in culori luminoase. Ei au introdus pentru prima data bolta in arhitectura. Sarcofagele erau impodobite cu portretele celor decedati („Sarcofagul din Cerveteri”-lut ars). Dintre sculpturi se remarca: „Lupoaica de pe capitoliu”- bronz, „Apolo din Veii”- lut ars si „Hermes”- lut ars. Picturile infatisau, in compozitii libere, desfasurate pe pereti, lumea parasita de cel decedat: scene de lupta, oaspeti, concerte, intreceri sportive etc: „Cantaret din flaut”, „Dansatori”, „Dans funebru” etc.
Pentru a administra mai usor vastul imperiu, romanii au construit sosele de piatra, poduri trainice, apeducte, viaducte, terme, temple, stadioane etc.
Prelucrand de la etrusci bolta, pe care au folosit-o in mod original si cu o tehnica desavarsita, au ridicat cladiri mari. Coloanele, lipite de perete, au rol decorativ, sporind spatiul interior.
Capitetul coloanelor este de regula corintic sau compozit-o combinatie intre capitelurile ionic si corintic.
Deseori, planul constructiilo avea forma rotunda sau ovala: Colosseumul (sec.I) este un imens stadion de forma rotunda, marginit de tribune si bolti etajate. Pantheonul are de asemenea forma rotunda, cu tavanul sub forma de cupola si cu intrarea asemanatoare a unui templu grecesc.
In cinstea victoriilor reputate, romanii au ridicat numeroase monumente, atat la la Roma cat si in provinciile imperiului: Forul lui Traian, Arcul de triumf al lui Constantin si Arcul de triumf al lui Titus in Roma, Arcul de triumf al lui Traian in Benevent- Italia, Tropaem Traiani de la Adamclisi-Dobrogea etc.
Forul lui Traian, opera a arhitectului Apolodor din Damasc, este un maret ansamblu compus dintr-o piata dreptunghiulara pavata cu marmura alba, in care se intra pe o poarta monumentala sub forma de arc. In centru era amplasata Columna lui Traian, acoperita cu o banda in relief reprezentand campaniile armatei romane in Dacia. De o parte si de alta a pietei erau dispuse diverse sculpturi. Forul, unde se afla si o vestita biblioteca, era locul de intalnire a filosofilor si scriitorilor.
Patricienii si-au ridicatcase luxoase si vile la tara- impodobite cu reliefuri, statui, mozaicuri si picturi murale.
Spre deosebire de greci, atasati de frumusetea ideala, sculptorii romani au dezvoltat portretul, cautand sa redea cat mai fidel chipul celor reprezentati, pentru a fi usor recunoscuti.
Imnparatii, oamenii politici sau comandanti de osti sunt infatisati in atitudini solemne, triumfatoare: „Traian”, „Cezar”, „Augustus”, „Agrippa” etc. Octavian Augustus este redat intr-un costum bogat, cu toga pe bratul stang, cu un trup vanjos si cu o expresie grava si retinuta. Gestul poruncitor al mainii drepte semnifica demnitatea oficiala si autoritatea comandantului militar.