Originea alfabetului chirilic
Alfabetul chirilic folosit de majoritatea popoarelor slave si-a luat denumirea de la Chiril (numit si Constantin Filosoful 827 – 869), apostolul slavilor. Acesta impreuna cu fratele sau Metodiu (sau Metodie 815 – 885) greci, originari din Salonic,erau buni cunoscatori ai limbii si obiceiurilor slavilor. Studiasera religia la Constantinopol sub indrumarea marelui patriarh Fotie si intrasera in monahism. In anul 863 sunt trimisi la Principele Moraviei Rostislav, care ceruse misionari din Bizant pentru crestinarea poporului sau.Alfabetul glagolitic
Cartile sfinte au trebuit sa fie, asadar, traduse in slava, aparind astfel necesitatea inventarii unui alfabet potrivit pentru aceasta limba. Asa a aparut alfabetul glagolitic, avind la baza minuscula greaca a secolului al IX-lea plus o serie de semne de origine orientala si care s-a dovedit destul de dificil. Alfabetul glagolitic avea 38 de semne grafice si a avut o circulatie restrinsa la bulgari (sub forma glagoliticului rotund) si la croati (sub forma glagoliticului patrat) La noi nu s-a folosit scrierea glagolitica dar s-au preluat unele semne.Alfabetul chirilic
Un alfabet potrivit, cel chirilic, inventat de catre unul dintre urmasii lui Chiril, a aparut putin mai tarziu (probabil in secolul X)uzurpind denumirea celui vechi inventat anterior. Alfabetul chirilic avea la baza majuscula greaca a secolului al IX-lea.Prin influenta slava, am imprumutat liturghia slavona si scrierea chirilica, iar slava veche (slavona) devine limba “de cancelarie”.
Alfabetul chirilic nu a fost niciodata potrivit sau adaptat limbii romane. Cel mai vechi document original pastrat este Uricul lui Roman Voievod. Mai tarziu, s-a folosit alfabetul romano-chirilic, cu 43 de semne grafice,pentru scrierea in limba romana. Semnele grafice purtau denumirea de slove. Uneori, pentru o slova in limba romana puteau reveni si cate trei – patru semne. Cel mai vechi text romanesc este Scrisoarea lui Neacsu din Campulung către judele Braşovului Hanăş Begner (Hans Benkner). Acesta il mentioneaza pe Neagoe Basarab (1512 – 1521) si astfel e datata de Nicolae Iorga, 1521. Scrierea romano-chirilica s-a intrebuintat pana in 1863, cand alfabetul latin a fost introdus definitiv in Principatele Unite.
Voicu Hetel
-->
Răspunsuri
Am un mic amendament... Înclin să cred că nu datorită influenței slave a fost adoptat alfabetul chirilic, ci sânt tentat să consider că tocmai datorită acestuia această influență a devenit atât de puternică. Limba de cult înainte de apariția lui Chiril și Metodiu era greaca ceea ce a determinat o izolare față de mase, cum s-a întâmplat mai târziu cu latina în timpul lui Luther, ideea genială a celor doi greci de a traduce Evanghelia în slavă a fost salutară... Pe teritoriul nord-dunărean această traducere umple un gol și datorită prezenței militare a slavilor. Într-o perioadă tulbure biserica știe la ce porți să bată.
Mulţumesc pentru postare!
Mulţumim frumos.
Foarte interesante aceste informaţii. Mulţumesc, mi-a făcut plăcere să le citesc!
fost insa teritoriul vestic intre sudul Marii Baltice si nordul Marii Negre; acest teritoriu este denumit de experti teritoriul Balto-Slavic.
Inceputurile scrisului in aceasta limba sunt marcate de “inventarea” scrisului slav de catre crestinatorul slavilor Sf. Chiril (St. Cyril). Interesant de mentionat ca Sf. Chiril NU a inventat alfabetul care-i poarta numele, adica alfabetul chirilic, ci un alfabet diferit, care nici macar nu “aduce” cu alfabetul chirilic cunoscut de noi astazi. Alfabetul original al Sf. Chiril se numea”Glogolic” si a aparut in secolul al IX-lea, cel numit de noi chirilic este o evolutie tarzie si a aparut
2 secole mai tarziuAlfabetul chirilic român.Alfabetul chirilic român a fost utilizat pentru scrierea limbii române, din secolele XIV-XV, şi până în anul1862. Datorită faptului că în limba română se găsesc sunete ce nu au corespondenţă în alfabetul chirilic clasic,grămăticii s-au văzut nevoiţi să inventeze o serie de semne, pentru a le putea reprezenta.Grafia chirilică s-a folosit în Evul mediu românesc pentru scrierea de acte diplomatice,manuscrise, cărţi, inscripţii, legende sigilare sau diverse însemnări. Nu se cunoaşte cu exactitate momentul în care alfabetul chirilic a trecut la nordul Dunării, însă cel mai vechi document păstrat sub formă originală şi scris cu caractere chirilice datează din1392.Dimitrie Cantemir(în Descriptio Moldaviae) arăta că moldovenii ar fi scris cu litere latine – potrivit tradiţiei – până la conciliul de la Florenţa (1439).Alexandru cel Bun, susţinea el, ar fi poruncit arderea tuturor textelor scrise până atunci cu caractere latine, introducând alfabetul chirilic şi limba slavă, ca o reacţie la răspândireacatolicismului. Scrierea cu alfabetul chirilic a fost folosită pe teritoriul Romaniei de astăzi pâna în a doua jumătate a secolului XIX.Trecerea de la folosirea alfabetului chirilic la cel cu litere latine s-a realizat treptat, prinalfabetul de tranziţie. Decretul de înlocuire a alfabetului chirilic cu cel latin a fost dat de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în anul 1862. Cel mai vechi text cunoscut, cu dată sigură,redactat în limba română, este scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung adresată în 1521 lui Johannes Benkner, judele Braşovului.Alfabetul chirilic român este diferit de alfabetul chirilic moldovenesc folosit în Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească (RASSM) începând cu anii 1930 şi, ulterior, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) şi în Transnistria. Acesta este de fapt o adaptare a alfabetului chirilic rusesc.
Introducerea alfabetului latin in Tarile Romane de Voicu Hetel
Alfabetul chirilic nu era o haina potrivita pentru limba romana.
Pe de-o parte, el avea pentru acelasi sunet mai multe litere in timp ce aceeasi litera transcrie mai multe sunete. Din aceasta cauza, textele chirilice nici nu sunt usor de transcris.Alfabetul chirilic s-a pastrat pana in momentul in care s-a realizat unirea administrativa a Moldovei cu Muntenia. Înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin a fost decretată oficial în 1862 de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Alfabetul latin a fost introdus atunci in toate cancelariile de stat. In Muntenia, fusese introdus in scoli inca din 1853.
Alfabetul latin a fost insa folosit si anterior pentru relizarea unor tiparituri in imba romana, in special ca urmare a Reformei din Apus. Prima carte romaneasca de acest fel apare in Transivania la 1570. Era o carte de rugaciuni tradusa din maghiara. Din dorinta de a raspandi calvinismul sau catolicismul s-au tiparit mai tarziu si alte astfel de lucrari cu caracter religios. Privite cu neinredere de majoritarii ortodocsi, acestea nu au putut generaliza alfabetul latin la noi.
Primii care au inteles importanta inlocuirii scrierii chirilice au fost reprezentantii Scolii Ardelene. Din dorinta de a afirma originea latina a romanilor, acestia propuneau inlocuirea scrieri slavone. Scrisa de Samuil Micu, imbogatita, aranjata si prefatata de catre Gheorghe Sincai, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, apare la Viena in 1780 si este prima gramatica româneasca tiparita si prima cu litere latine.
Alfabetul de tranzitie
Dupa 1830 si mai ales dupa 1840 in toate teritoriile locuite de romani este adoptat un alfabet de tranzitie, in care caracterele chirilice sunt amestecate cu cele latine.
-
1
-
2
de 2 Următor →