Daca am avea puterea si autoritatea in cazul in care un cuvant scris ne-ar fi potrivnic sau neconvenabil prin aceea ca ar naste curiozitatea lasand locul interpretarilor, l-am interzice. Declararea de catre conducerea clerului a unui text “ciudat” ca fiind apocrif, nu este decat o atitudine specific umana. Ce importanta are faptul ca apostolul Pavel si chiar Iisus dau dovada ca textul lui Enoh le este foarte cunoscut si citeaza din el? Ei, capiii bisericii crestine, stiu sigur ca scrierile lui Enoh nu au fost inspirate de divinitate si… nici nu sunt ale sale. Trist este faptul ca foarte multi prelati nu cunosc textul in discutie. Poate macar acum.

Conform scrierilor care compun canonul, doi oameni nu si-au sfarsit viata pe Pamant: Enoh si Ilie. Cat de multe stim despre ultimul si cat de putine despre primul! Aceasta in masura in care avem de-a face cu tatal celui mai longeviv om – Matusalem – si strabunicul enigmaticului Noe, cel ai carui urmasi suntem toti. Sa fie Cartea lui Enoh un text apocrif deoarece se poate pune la indoiala autenticitatea autorului? Daca ne-am lua fie si numai dupa Sf. Apostol Iuda, motivul trebuie exclus dar nu va faceti probleme, nu este singura data cand clerul nesocoteste cerintele sfintilor sau chiar ale Fiului lui Dumnezeu. Ramane doar ipoteza nerecunoasterii sale ca text canonic pentru a ascunde ceva. Cei fascinati de fenomenul OZN ar avea mari surprize citind textul, pe care l-ar interpreta drept cea mai veche atestare documentara a unei intalniri de gradul alIII lea.
A vorbit Enoh cu Dumnezeu? Biblia spune ca nu poti ramane viu , vazandu-l pe Dumnezeu iar Enoh: “Eu am putut vorbi si discuta cu Sfantul si Atotputernicul, Domnul acestei lumi.”

Perspectiva epistemiologica deschisa este, insa, mult prea riscanta pentru ca oamenii ar vrea o explicatie. Mai simplu este ca textul sa fie considerat apocrif si ingropat. S-a nesocotit pana si avertismentul lui Iisus conform caruia: “Nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit si nimic tainuit care nu va fi talmacit oamenilor.” Textul Cartii lui Enoh era foarte bine cunoscut pe la inceputul sec. al III lea iH. Cunoscut si apreciat. Au trecut secole fara ca pretuirea evreilor pentru vorbele lui Enoh sa se altereze. Autorii Cartii lui Daniel, terminata catre anul 164iH cunosteau Cartea lui Enoh. Ei vorbeau despre “Fiul Omului” expresie pe care Enoh a lansat-o si a folosit-o frecvent, Iisus preluand-o. De asemenea avem imaginea lui Dumnezeu “Cel vechi de zile” cu “imbracamintea lui alba ca zapada” stand “pe un tron in flacari”. La Enoh apare Dumnezeu Cel Batran de zile imbracat intr-un vesmant mai stralucitor decat Soarele si mai alb ca zapada stand pe un tron din care “ieseau torente de flacari”. Apostolii lui Iisus cunosteau si ei Cartea lui Enoh si ii pretuiau autorul. In Epistola catre evrei Pavel spune: “Prin credinta a fost mutat Enoh de pe Pamant ca sa nu vada moartea. Si n-a mai fost gasit pentru ca Dumnezeu il mutase. Caci inainte de mutarea lui primise si marturia ca este placut lui Dumnezeu.”

Lui Iuda, fratele lui Iacob, ii este extrem de familiar textul in discutie, motiv pentru care intr-o epistola soborniceasca citeaza: “Dumnezeu a pastrat pentru judecata zilei celei mari, pusi in lanturi vesnice, in intuneric, pe ingerii care nu si-au pastrat vrednicia si si-au parasit locuinta. Pentru ei a prorocit Enoh, al saptelea patriarh de la Adam cand a zis: “Iata ca a venit Domnul cu zecile de mii de sfinti ai sai ca sa faca judecata impotriva tuturor si sa incredinteze pe toti cei nelegiuiti de toate faptele nelegiuite si de toate cuvintele de ocara pe care le-au rostit impotriva Lui acesti pacatosi nelegiuiti.” Apocalipsa Sf. Ioan face parte din canon. Citind-o cu atentie, te poti lesne intreba daca nu cumva autorul a fost impresionat de Cartea lui Enoh. Cei apropiati tronului lui Dumnezeu cantau – dupa cum spune Enoh – “Sfant, sfant, sfant este Domnul Spiritelor.” Cei apropiati tronului Mielului cantau si ei – asa cum spune Ioan – “Sfant, sfant, sfant este Domnul Dumnezeu”. Asemenea lui Enoh ( sau ca sa nu fie mai prejos), Ioan a fost “rapit”, chiar daca numai in “Duhul” si a avut posibilitatea de a vedea viitorul inscris in “Carte”. Cea mai mare diferenta intre cei doi consta in faptul ca Ioan constientizeaza ca vorbelor sale li se poate contesta “realitatea” si ii ameninta pe cei care nu vor crede si i-ar modifica scrierea, in timp ce Enoh isi incheie scrierea binecuvantandu-i pe cei care-l iubesc pe Dumnezeu.

Apocalipsa ramane in mintea crestinilor ca fiind sfarsitul inevitabil al lumii. multi, foarte multi clerici au cautat sa inspaimante lumea cu “numarul fiarei”. Aici e intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei, caci este un numar de om. Si numarul ei este 666?. Eu, ca unul fara pricepere, n-am facut decat sa citesc Imparatii: “Greutatea aurului care venea lui Solomon pe fiecare an era de 666 talanti aur” si l-am asociat vorbelor lui Ioan: “Nimeni nu poate cumpara sau vinde fara sa aiba semnul acesta, adica numele fiarei sau numarul ei”. Sa mai spunem ca unitatile monetare au un echivalent in aur? Era normal ca un om ca Sf. Ioan, sa condamne influenta pe care banul o are asupra omului uitand, insa, ca lui Iov bogatia i-a fost data de Dumnezeu iar biserica ruleaza banii tot in numele sau.

Spre deosebire de ceilalti muritori care au avut contact – intr-un fel sau altul – cu divinitatea si carora doar li s-au “dezvaluit toate lucrurile”, lui Enoh i s-a dat si “minte sa inteleaga ceea ce a vazut”. El spune ca cele vazute “nu vor avea loc in aceasta generatie ci intr-una viitoare, pentru binele celor alesi.” Cea mai periculoasa idee pe care ne-o incumba Cartea lui Enoh este aceea ca da girul sau teoriei panspermiei dirijate. Existenta “uriasilor” este specificata si de Geneza: “Uriasii erau pe pamant in vremurile acelea si chiar si dupa ce s-au impreunat fii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor si le-au nascut ele copii; acestia erau vitejii care au fost, in vechime, oameni cu nume”.

Cartea lui Enoh ne va explica problema existentei uriasilor. S-ar putea ca declararea, de catre cler, ca apocrif a textului lui Enoh sa se datoreze tocmai copiilor nascuti din impreunarea fiilor lui Dumnezeu cu fiicele oamenilor. Daca uriasii pot fi considerati un experiment genetic ratat, ce s-a intamplat cu oamenii cu nume, cu vitejii care au fost in vechime? Oare cum se face ca au fost retinute niste simple nume ale urmasilor lui Adam, chiar daca ele nu spun nimic dar nu s-au retinut numele vitejilor din vechime, a oamenilor cu nume? Dupa ce citim Cartea lui Enoh devine clar si pertinent faptul ca noi nu suntem urmasii lui Adam, ci ai lui Noe. Sirul urmasilor “puri” ai lui Adam se incheie cu Lameh. Veti vedea de ce sustin asta. Pentru ca tot vorbim de Adam: crearea Universului, a Pamantului in cadrul sau, a tuturor vietuitoarelor, a fost faptuita prin Logos (“Dumnezeu a zis: Sa fie…) omul fiind singurul “facut” din material organic luat de pe Pamant. Numai sufletul ne-a ramas ca parte a unei lumi care ne este, inca, inaccesibila dar care – fara discutie – exista si nu depinde decat de noi sa o gasim. Raiul a fost pierdut prin inocenta si – probabil – tot ea ni-l va restitui.

Haideti sa meditam asupra afirmatiilor din cele doua scrieri ( Geneza si Cartea lui Enoh): “Ingerii veghetori” s-au impreunat cu fiicele oamenilor si au creat uriasii( sa fie neanderthalienii?). “Fii lui Dumnezeu” s-au imperecheat cu fiicele oamenilor si au creat acei oameni cu nume. Compatibilitate ADN a existat intre parteneri in ambele cazuri. In primul, insa, au rezultat niste mutanti. Nu numai din punctul nostru de vedere ci si al lui Dumnezeu. De discutat ar fi numai asupra motivelor convergentei atitudinii exprimate.

Dumneavoastra puteti oferi mult mai multe variante decat as putea-o face. De ce nu prea mai are sens sa sustinem ca suntem urmasii lui Adam? In urma Potopului nu au supravietuit decat Noe si familia sa. Dar iata cum este descrisa de catre Lameh nasterea fiului sau Noe: “Acesta nu e om, acesta este inger din cer, fara indoiala, el nu este din neamul nostru, el nu pare sa fie din mine, mai curand dintr-un inger”. Enoh ii explica lui Matusalem, bunicul lui Noe despre ce este vorba: “Domnul este pe cale sa faca o noua lucrare pe Pamant. Cand toate fiintele umane vor fi nimicite, el (Noe) singur va fi salvat si urmasii lui vor face copii pe pamantul uriasilor care nu s-au nascut din spirit ci din carne”.
Noe sa se fii nascut din spirit? “Cosmos Indicoplensis” pastreaza o traditie veche conform careia Noe ar fi locuit initial in Atlantida. Faptul ca Enoh numeste planeta noastra “pamantul uriasilor” apare destul de ciudat. In Geneza avem dovada ca solicitarea lui Dumnezeu ca uriasii sa fie complet distrusi nu a fost respectata, ramanand sarcina timpului de a o indeplini.

Dezgustat, Dumnezeu isi da seama ca: Duhul Meu nu va stapani pururea in om de aceea zilele lui vor fi de 120 ani. Ingerii veghetori solicitasera pentru copiii lor viata vesnica sau – macar – cea de 500 ani. Conform relatarilor lui W.Raymond Drake, in California si Arizona s-au descoperit scheletele unor giganti de 3,5m inaltime. Faptul ca au existat mai multe tipuri umane distruse conform vointei unui anumit Dumnezeu este stestat si de Genesis Rabbra, o midrash, un comentariu la Cartea Genezei, compilat in sec al V lea in PAlestina: La inceput Dumnezeu a creat numeroase lumi, distrugandu-le una dupa alta, atunci cand nu-i dadeau satisfactie. Toate erau locuite de oameni si El a dat laoparte o mie de generatii despre care nu se mai stie nimic.

Atitudinea “ingerilor veghetori” sau a propriilor fii se pare ca l-a determinat pe Dumnezeu sa faca el insusi un experiment genetic al carui rezultat este Noe, stramosul nostru. Iata ce aflam din textele sfinte: “Dumnezeu l-a trimis pe Arsayalalyur la Noe: Vorbeste-i in numele meu, dar ascunde-te de ochii lui, pentru a-l invata ce trebuie sa faca si in ce chip rasa lui va avea fiinta pe tot pamantul”. Intr-un fel, relatarile lui Enoh sunt sustinute de Stantele lui Dzyan care afirma ca Sanat Kumara – Logosul din Venus – a coborat pe Pamant cu oamenii sai intr-o nava spatiala enorma pentru a-l indruma pe omul primitiv pe calea civilizatiei. “Atunci, cu un urlet atotputernic al coborarii rapide de la inaltimi nemasurabile inconjurata de mase de foc arzand ce umpleau cerul cu limbi de flacari miscatoare, nava Stapanilor Flacarii ( in alt loc sunt numiti “Stapanii Lunii”) sclipi in tariile cerului. S-a oprit deasupra Insulei Albe care se intinde In Marea Gobi (Shamballa)”. Unii metafizicieni moderni nu ezita sa afirme ca primii preoti-regi ai Atlantidei au fost locuitori ai planetei Venus. Avansand pe aceasta linie n-ar fi rau sa amintim ca la primii crestini gasim ideea conform careia Iisus a fost un Mare Suflet venit de pe Venus. Hai sa vedem ce spune Cartea lui Enoh despre stapanii de la un moment ai Pamantului.

Doua sute de “ingeri veghetori” sub comanda lui Samyaza, pusi doar sa observe evolutia rasei umane existente au vrut sa-si aleaga femei din rasa oamenilor, “sa avem copii cu ele”. Dumnezeu si cei care-l inconjurau nu au luat niciun fel de masuri pana in momentul in care s-a produs un grav dezechilibru biologic. Mihail, Gabriel, Suryal si Uriel cer pedepsirea lui Samyaza si a celor pe care ii comanda, in primul rand pentru ca Azazyel le-a aratat oamenilor “tot ce se petrece in Ceruri”, Samyaza “i-a invatat vrajitorii”, Barkayal i-a invatat arta de a urmari stelele, Akibeel i-a invatat semnele, Tamyel astronomia si abia in ultimul rand pentru ca ingerii veghetori au pacatuit cu femeile si s-au dezonorat. Dumnezeu dispune ca fiii ingerilor sa fie omorati. Nu acelasi lucru se va intampla cu oamenii: “Fiii oamenilor nu vor pierii cu totii, din pricina tainelor pe care veghetorii lor li le-au aratat si pe care ei le-au aratat urmasilor lor”.

De ce a hotarat Dumnezeu omorarea uriasilor? Pentru ca “sunt rezultatul targului dintre spirit si carne”. “Spiritele uriasilor vor fi ca norii care aduc peste Pamant nenorociri de toate soiurile. Ele nu vor bea si nu vor manca, invizibile pentru toate privirile, ele se vor amesteca intre barbati si femei. Se vor numi spirite rele si vor locui pe Pamant”. In calatoria sa Enoh afla lucruri ciudate, unele chiar de la Dumnezeu: “Apropie-te mai mult si vino sa auzi cuvintele mele sacre”. Unele informatii pe care Enoh ni le da au fost confirmate de timp. El afla ca Luna nu lumineaza ci primeste de la el (Soare) o parte firava de lumina sau Luna reflecta lumina pe care o primeste de la Soare. E greu de inteles de unde detine Enoh atatea cunostinte astronomice printre care si faptul ca Luna nu arata spre Pamant decat o singura fata: “Dupa ce au fost implinite cararile Lunii atat partea sa ascunsa cat si partea sa vizibila”… Ne sunt descrise si materiale a caror existenta timpul a confirmat-o: “ochii mei au vazut lanturi dintr-un fier lipsit de greutate”.

Poate ca nu este pe placul clerului nici afirmatia apartinand ingerului Rafael: “Acesta este Pomul Intelepciunii (in Geneze: Pomul Cunoasterii Binelui si Raului) din care au mancat strabunii tai; aceste fructe le-au deschis ochii”. Deasemenea este jenant pentru teologi sa aflam ca “Fiul Omului a fost chemat in fata Celui Batran de zile inainte de facerea Soarelui si a astrelor”. Pentru prima data este enuntata ideea ca “ingerii razvratiti s-au facut unelte si servitorii lui Satan; ei au fost ademenitorii celor care au locuit pe Pamant”. Deci nu Satan este cel care amageste oamenii, ci ingerii care l-au inselat pe Dumnezeu. E greu de inteles de ce mania Lui nu se indreapta atat spre Samyaza, seful razvratitilor ( sa nu uitam ca acesta era ingrozit de faptul ca “eu voi suporta singur, pedeapsa pentru crima voastra”) cat spre Azazyel care – asa cum este acuzat de Mihail, Gabriel, Suryal si Uriel – a aratat oamenilor tot ceea ce sepetrece in Ceruri. Surprinde si motivatia data de Enoh Potopului: “Domnul a hotarat prin judecata sa ca toti locuitorii Pamantului sa piara, pentru ca ei cunosteau toate tainele ingerilor, pentru ca ei aveau in mainile lor puterea raufacatoare a demonilor, puterea magiei.Ei au dezvaluit taine pe care nu trebuiau sa le cunoasca; iata pentru ce vor fi judecati”.

De ce a fost salvat totusi Noe? “Domnul Spiritelor stie ca tu condamni dezvaluirea acestor taine”. Noe cunoaste continutul Cartii lui Enoh: “Stramosul meu mi-a dat de stire asupra tuturor tainelor cuprinse in cartea sa si mi-a deslusit pildele care i-au fost aratate in mijlocul cuvintelor cartii”. Aflam ca – la un moment dat – insusi arhanghelul Mihail a raspuns lui Rafael: Spiritul meu se ridica si se tulbura contra asprimii judecatii secrete (???) impotriva ingerilor; cine va putea sa suporte oare o judecata atat de aspra care nu va fi niciodata schimbata, care trebuie sa-i piarda pentru totdeauna?

Sentinta a fost pronuntata contra lor de catre cei care i-au facut sa iasa in felul acesta(?) Stand inaintea Domnului Spiritelor, Mihail a spus: Ce inima n-ar fi deloc tulburata, ce spirit nu ar avea mila? Revolta lui se opreste insa aici: “Eu nu-i apar in fata Domnului caci l-au jignit.” Motivatia este doar pertinenta: “Niciun inger nevinovat, niciun om nu va simti asprimea pedepsei.” Enoh cunoaste inutilitatea Potopului (a actului divin) ce va veni: “Din nefericire, dupa Potop nedreptatea va fi inca si mai mare decat inainte.” Exista si speranta: “Am citit scrisurile din cer ca neamurile vor urma unul dupa altul pana cand se va ridica o rasa sfanta”. Unul dintre ingerii care l-au calauzit in calatoriile sale celeste accepta sa-l coboare pe Enoh inapoi, pe Pamant,dar ii conditioneaza revenirea: “Timp de un an intreg noi te vom lasa cu copiii tai pentru ca sa-ti gasesti puterile dintai si ca tu sa-ti inveti familia, sa scrii toate lucrurile pe care le-ai vazut si sa le deslusesti copiilor tai. Dar in mijlocul anului viitor, te vom ridica dintre ai tai si inima ta se va intoarce la puterea sa dintai.” Enoh a fost rapit de pe Pamant si nimeni nu a stiut unde a fost si nici ce a devenit. Parca are mai multa logica aceasta Carte a lui Enoh decat textele canonice. Lameh da copilului sau numele Noe (Mangaiere) pentru ca: “Acesta ne va mangaia pentru osteneala mainilor noastre care vin din acest pamant pe care l-a blestemat Domnul”.

Este sau nu Noe urmas al lui Seth (Inlocuitorul), fiul lui Adam? De ce in Geneza ne sunt indicati urmasii lui Adam incepand doar cu Seth cand si Cain a avut urmasi? din ce motiv abia in timpul in care lui Seth i se naste un fiu, Enos, au inceput oamenii “sa cheme numele Domnului”? Adica la 235 ani dupa ce Dumnezeu il crease pe Adam. In ce au crezut primii oameni? Cartea lui Enoh nu se incheie cu un blestem, ca Apocalipsa lui Ioan, ci cu o binecuvantare: “Fie ca binecuvantarea si mila Domnului sa coboare peste cei care-l iubesc! Asa sa fie!” Majoritatea cartilor sfinte contin indemnuri la cunoastere. Cartea lui Enoh nu face altceva decat sa ne prezinte altfel inceputurile. Credem? Nu credem? Asa sa fie!

Autor: Nicolae Dan Dinescu