Zeii sunt inzestrati cu anumite atribute fizice supraomenesti. Sunt nemuritori care inceteaza sa imbatranesca odata ajunsi la maturitate si nu pot muri prin mijloace conventionale. Dieva sunt imuni la toate bolile terestre si sunt rezistenti la orice prejudicii care ii ranesc pe oameni. Daca un Dieva este ranit, forta ii va permite sa se recupereze intr-un ritm supraomenesc. Pentru ca un zeu slav sa moara e nevoie de o rana de o asemenea magnitudine incat trupul sau sa arda sau o parte majora a moleculelor sale trupesti sa se disperseze. Chiar si atunci, se poate ca un zeu cu o putere mai mare sau egala cu a lui sau puterea mai multor zei care actioneaza impreuna, sa il invie. Carnea si oasele unui Dieva sunt de aproximativ trei ori mai dense decat tesutul uman, ceea ce contribuie la puterea si la greutatea lor. Cei 7 zei slavi sunt:
Perun
Capul tuturor zeilor slavi, este zeul razboiului, al fulgerelor si al tunetelor. Este asociat cu lemnul de stejar si vulturul. Toporul sau ciocanul sunt armele sale preferate, impreuna cu sagetile si fulgerele. Se credea ca fulgerele lui treceau prin pamant, ajungeau la o anumita adancime si reveneau treptat la suprafata. Perun este similar cu zeul norvegian Thor. Dusmanul lui subpamantean e Veles, cu care se lupta prin furtuni si tunete. Batalia cosmica dintre Perun si Veles a fost transmisa pana dupa crestinare si inlocuita cu batalia dintre Dumnezeu si Diavolul.
Hors
Zeul slav al discului solar.
Dazbog
Zeu major al mitologiei slave, adorat de toate natiunile slave. A fost, cel mai probabil, un erou. Unele legende mentioneaza originea sa ca apartinand lupilor. A fost portretizat ca dusmanul crestinilor in timpurile medievale.
Stribog
Zeul si spiritul vanturilor, al cerului si al aerului. Zeul celor opt directii.
Simargl
Zeu slav portretizat ca un grifon.
Mokosh
Zeita a femeilor, a torsului si a tesutului.
Veles
Zeu major al pamantului, al apelor si al lumii subpamantene, asociat cu dragoni, vite, magie, muzicieni, bogatie si viclenie. Este adversarul suprem al lui Perun, iar lupta dintre ei constituie unul dintre cele mai importante mituri ale mitologiei slave.
sursa:roportal.ro
Răspunsuri
Zeul principal al slavilor era Perun ("tunetul"), era stapanul tunetului. Isi comunica voia sa prin stejarul sfant. Se pare ca numele de Perun ar fi inrudit cu Parjanava (Indra).
Zaria (Aurora) era fiica lui Perun. Zeita fecioara, a ramas un simbol al retrezirii la viata.
Un mare rol l-a avut la vechii slavi si Svarog, zeul soarelui stralucitor si poate si al focului. Numele insusi al acestui zeu pare sa insemne "soarele sclipitor", provenind din radacina indo-europeana svar ("arsita", "caldura", "stralucire").
Un alt zeu important, al carui cult era raspandit in diferite regiuni ale lumii slave, era Veles (sub forma rusa, Voios), socotit de cei mai multi cercetatori ca zeu al turmelor si al pastorilor. In inteles mai larg, va fi fost zeu al bogatiei, al bunastarii materiale. Se pare ca dupa adoptarea crestinismului de catre slavi atributiile acestui zeu au trecut asupra Sfantului Vlasie, care are aceleasi atributii.Singura divinitate feminina atestata la slavi este Mokot, care exista si astazi in folclorul rus sub numele Mokusa si este infatisata ca o fiinta magica, patroana a tunsului oilor si a torsului lanei.Divinitatea secetei este Svarog. Ca zeu al cerului, a dat nastere la doi fii: Daibog - Soarele si Ogoni - Focul. Alti zei ai diferitelor orase ale slavilor baltici, mentionati in izvoare, sunt: Rugievit, zeu al razboiului si al fertilitatii, al carui idol avea sapte fete, Gerovit sau Jarovit, zeu tot al razboiului, Pripegala, caruia i se ofereau capete de crestini, Siva, Podaga, Porentius etc.Despre zeii slavilor din sud si sud-vest se stie mult mai putin decit despre cei ai slavilor din est si din regiunea Balticei. Poate ca slavii din sud numeau pe zeul lor suprem Bog. Pe langa divinitatile mentionate, intalnim si divinitati inferioare. Dintre acestea mentionam: Pereplutu, poate un fel de Bachus slav; bereginjele, in numar de trei sau noua, probabil demoni ai apelor sau nimfe ale muntilor; rusalcele, socotite ca fiind suflete ale fetelor moarte de tinere, traind in ape sau pe malurile apelor. Slavii credeau de asemenea in genii sau spirite protectoare, care la origine erau spirite ale stramosilor. Pana astazi cultul demonului casnic este viu in Balcani si mai ales in Rutenia Mare si in Bielorusia orientala, unde este numit Domowy ("prietenul casei"), Dziad ("mosul"), Dziadek ("bunicul"), sau, feminin, Baba ("bunica").crestinortodox.ro