Dar al împăratului Wu pentru sora sa, un cal de bronz poleit reflectă prosperitatea unei dinastii puternice. Preţuiţi practic şi spiritual, caii au purtat imperiul Han către Asia Centrală şi au inspirat credinţa că îl pot purta şi pe împărat pînă la ceruri. Foto: Muzeul Maoling, provincia Shaanxi
Dinastia s-a ridicat acum 2.200 de ani şi a dăinuit mai bine de patru veacuri. Etnicii chinezi îşi mai spun încă şi astăzi Han - ecou al unei epoci de aur în artă, politică şi tehnologie, în care China rivaliza ca putere şi prestigiu cu Imperiul roman.
Sub coroana răsfirată a unui arbore paulownia stă fierarul satului şi bate un fier înroşit. Şi tot lovind cu ciocanul, bucata informă de metal începu să arate a sapă. Nu caricatura de sapă de plivit grădina de flori, ci o unealtă zdravănă: lată, grea, cu lama groasă, o săpăligă care să ţină o veşnicie. "N-au moarte - spune un sătean despre sapele meşterite de Liu Shiwa. Eu am una pe care o folosesc de 12 ani."
În satul Shijiawan, lîngă vechiul oraş Luoyang, din estul Chinei centrale, e un cetăţean preţuit. Loturile fermelor din jur, cu culturi bogate de ceapă şi varză, datorează brazdele şi solul afînat sapelor şi greblelor bătute pe nicovala din faţa casei lui Liu Shiwa. Într-un colţ al curţii sale, doi porci grohăie în coteţul lor. Un cîine şi nişte pui hălăduie prin curte.
Este o scenă desprinsă din vremea dinastiei Han. Istoricii spun că epoca Han s-a încheiat cu 18 secole în urmă. Eroare. Cocina, găinile, cîinele sînt exact ca micile bibelouri din ceramică, acareturile unei gospodării în miniatură, pe care oamenii de pe vremea aceea le aşezau în morminte, simbolice mijloace de subzistenţă în viaţa de apoi. Forja şi sapa încheagă tabloul antic, căci prelucrarea meşteşugită a fierului era pecetea Han.
O altă marcă a epocii Han: longevitatea. Numărîndu-se printre cele mai durabile şi mai importante dinastii chineze, a supravieţuit, cu mici întreruperi, mai mult de patru secole. De la fondarea sa, în anul 206 î.Hr., statul Han a fost la fel de puternic şi de prestigios în estul Asiei precum Imperiul Roman, relativ contemporan cu el, în vest. Ca şi Roma, s-a extins peste teritoriile "barbare" de la graniţe, în special spre nord-vest, unde armatele sale au pregătit terenul pentru comerţ, de-a lungul Drumului Mătăsii. Şi, ca şi Roma, dinastia chineză a avut şi ea partea ei de conducători slabi, a decăzut din cauza numeroaselor tulburări dinaintea prăbuşirii, din anul 220 d.Hr.
Totuşi, ea a lăsat moştenire un model ideal de guvernare - o Chină unită şi o guvernare ce se putea perpetua singură -, care a devenit scopul tuturor dinastiilor următoare, la fel ca şi al dinastiei (oficial comunistă, cu manifestări capitaliste în toate domeniile) aflate acum la putere în China. Tot moştenire a epocii Han sînt şi acele mecanisme etice şi spirituale ce călăuzesc milioane de asiatici. Unul este confucianismul, bazat pe valorile morale ale lui Confucius, devenit ideologie oficială la curtea Han (ceea ce nu înseamnă că membrii dinastiei erau totdeauna morali). Chiar şi numele de Han, pe care primul împărat l-a luat după un rîu, dăinuie. Este numele pe care şi-l dau cei de neam chinezesc: Han ren, poporul Han.
În multe domenii, lucrătorii Han erau mult mai avansaţi decît omologii lor romani. Foloseau roaba şi scripeţii pentru deplasarea bunurilor, şteampul de apă pentru măcinatul grăunţelor şi al minereurilor şi foalele pentru a înteţi focul în furnale.
Tot chinezii Han au fost cei care au fabricat prima dată un produs ce a revoluţionat cunoaşterea, numit de ei zhi. Noi îi spunem hîrtie. sursa:natgeo.ro
-->
Răspunsuri