Gregor Mendel s-a născut la Heizendorf bei Odrau, într-o familia vorbitoare de limbă germană.
Încă de mic își ajută părinții la grădinărit și apicultură. Înclinațiile sale pentru cercetare sunt remarcate de preotul satului, care îl încurajează să urmeze studiile superioare.Intrând în viața monahalăîși schimbă prenumele din Johann în Gregor. Este trimis la Universitatea din Viena în 1851. Aici studiază fizica, botanica, entomologia, paleontologia. Peste doi ani se reîntoarce la abație ca profesor de fizică. În cadrul mănăstirii, beneficiind de un mediu favorabil aspirațiilor sale științifice, își continuă cercetările începute la Viena privind hibridizarea plantelor.
Mendel, cunoscut ca „tatăl geneticii moderne”, a fost îndrumat de ambii săi profesori de la universitate și de colegii de la mănăstire să studieze variația plantelor, executându-și cercetările în grădina mănăstirii. Între 1856-1863 a cultivat și a studiat plante de mazăre, experiențele sale ducând la generalizările ce ulterior au devenit cunoscute ca „Legile eredității ale lui Mendel”:
În timpul vieții rezultatele sale au fost în respinse, Mendel murind ignorat de comunitatea științifică la 61 de ani, la 6 ianuarie 1884 în Brünn (Brno), Cehia, de nefrită cronică. La numai câteva zile după moartea sa, abatele care i-a succedat i-a ars lucrările din bibliotecă. Recunoașterea importanței descoperirilor sale a fost realizată doar la începutul secolului al XX-lea când Hugo de Vries, Carl Erich Correns și Erich von Tschermak au ajuns în mod independent la aceleași concluzii ca și Mendel, redescoperind astfel legile eredității.
-->
Răspunsuri
Gregor Mendel, Google Doodle si celulele sexuale
sursa:ziuaveche.ro
Biologul si matematicianul Gregor Mendel este considerat fondatorul si părintele geneticii. El a efectuat cercetări bazate pe hibridari experimentale la mai multe specii : mazăre, porumb, fasole etc. După absolvirea, în 1840, a gimnaziului din Troppau (astăzi Opava), Gregor Mendel, Google Doodle de miercuri, este înmatriculat la Institutul de Filozofie din Olmütz (Olomouc. Este trimis la Universitatea din Viena în 1851. Aici studiază fizica, botanica, entomologia, paleontologia. După doi ani se reîntoarce la abație ca profesor de fizică.
Gregor Mendel a experimentat in mod deosebit la mazare (Pisum Sativum), planta care se reproduce prin autopolenizare
Gregor Mendel a elaborat teoria factorilor ereditari conform căreia fiecare caracter al organismului este determinat de o anumită particulă materială denumită factor ereditar ( genă ), localizată in nucleu si care se transmite la urmasi prin intermediul gametilor (celulelor sexuale). Modul de manifestare al caracterelor in generatiile F1, F2 si in generatiile următoare, l-au determinat pe Gregor Mendel să emită concluzii universal valabile, ulterior au fost ridicate la rangul de legi ale ereditătii.
Gregor Mendel a experimentat in mod deosebit la mazare (Pisum Sativum), planta care se reproduce prin autopolenizare (autogamie). Pentru aceste cercetari el a ales 22 de soiuri care aveau caractere distincte (bob galben-bob verde, plante inalte-plante pitice, etc) si constante, dand nastere unei descendente omogene. La aceste soiuri, el a efectuat numeroase hibridari prin polenizarea artificiala incrucisata a plantelor.
Primele experiente de hibridare la diferite specii de plante au fost incepute de Gregor Mendel in anul 1857 in gradina manastirii din Brunn ( astazi, Brno din Slovacia ). El a efectuat incrucisari la numeroase specii de plante ca: Pisum, Phaseolus, Zea, Anthirhinum, Melandrium, Verbascum, Hieracium etc., preferand in mod deosebit mazarea care ofera o serie de avantaje.
In anul 1865 prezinta rezultatele experimentale si concluziile la care a ajuns la doua conferinte ale Societatii de Istorie Naturala din Brunn. In anul urmator, comunicarile au fost publicate intr – o lucrare de 48 pagini in analele societatii, sub titlul – Cercetari privind hibridarea plantelor. Desi rezultatele cercetarilor lui Gregor Mendel au fost publicate intr – o revista de prestigiu si de mare circulatie, nu au produs senzatie in lumea biologilor de atunci care, pe de o parte, nu au putut sesiza esenta si importanta descoperirilor, iar pe de alta parte, Gregor Mendel era considerat un cercetator amator. Astfel, concluziile sale au ramas necunoscute pana in anul 1900 cand au fost redescoperite si ridicate la rangul de legi ale ereditatii, moment care dateaza aparitia geneticii ca stiinta.
Cromozomii umani
Cromozomii umani
Omul are 23 de perechi de cromozomi (46 total), impartiti in 8 seturi diferite dupa marime si forma, 23 dintre ei provin de la mama iar ceilalti 23 de la tata. Variatia individuala prezenta la oameni este o reflectie a recombinarii genetice a acestor seturi de cromozomi, din generatie in generatie.