herodot

[Lenuş Lungu]

Herodot din Helicarnas este considerat, in general drept intemeietorul disciplinei noastre, drept "parintele istoriei", dupa definitia lui Cicero. Scrierea sa "Istorii" este astfel o opera de pionierat, ceea ce face ca ea sa aiba importante limite.Exista lucrari moderne care ii aduc lui Herodot reprosul ca expeditia impotriva Sardesului n-a avut in ochii persilor importanta acordata in "Istorii". Dar Herodot nu prezinta mania lui Darius si scena cu sclavul care-i aducea aminte de Atena; ca fapte determinate ci numai ca versiuni. El reda asa cum are obiceiul, tot ce a aflat in legatura cu acesta, dar, cand nu-si asuma raspunderea ceea ce se intampla si in chestiunea discutata, reda faptul sub forma de "se spune". Prin urmare Herodot a cunoscut chiar daca nu a inteles in toata profunzimea lor, cauzele ca i-au inpins pe grecii ionieni sa se rascoale impotriva persilor si sa atace Ellada; pe primii i-a luat dorinta de librtate iar pe ultimii tendinta politicii lor de a ingenunchea lumea intreaga cunoscuta pe atunci. Cat priveste expunerea propriu-zisa a rascoalei, Herodot dupa cum e si firesc pentru vremea aceea, nu a creat o lucrare stiintifica, in care sa figureze evenimente strict istorice, nu a reusit sa redea total amploarea miscarii si sa scoata in lumina momentele mai de seama; el nu a cuprins intreaga miscare de aceea dese ori fapte importante apar redate sumar si simplist, si altele de amanunt capata importanta nemeritata. Cat priveste aprecierea facuta de Herodot asupra rascoalei se impun de la inceput doua observatii: una in legatura cu felul cum a primit autorul "Istoriilor" rostul revoltei si a doua referitoare la modul cum judeca el "barbarii". Herodot priveste revolta prin prisma celui care i-a cunoscut urmarile, care a regretat revarsarea de sange zadarnica.Herodot s-a preocupat permanent de gasirea adevarului; in culegerea datelor el este electric, informatorii nu itotdeauna au fost de mana intai altii au exagerat faptele de vitejie proprii nesocotindu-le pe ale celorlalti. Astfel multe pasaje isi gasesc explicatia cercetand sursa lor.Dupa concluziile la care au ajuns cei care au studiat opera lui Herodot cartea a V-a a avutca izvor de documentare in primul rand informatiile pe cale orala culese cu ocazia calatoriilor lui Herodot princetatile si insulele Elladei, sau aflate din istorioarele care circulau in toata lumea elena de atunci. Au existat probabil si unele izvoare scrise, dar de mai mica importanta. Numai informatia la fata locului, cutreierand meleagurile Elladei despre care vorbeste si culegand prin viu grai de la localnici informatii despre evenimente si intamplari transmise din generatie in generatie, a putut furniza lui Herodot un material bogat in care se impleteste stiinta cu fantezia, seriozitatea cu anecdota.E de presupus ca Herodot a vizitat toate meleagurile Elladei despre care vorbeste, tinand seama de calatoriile extinse pe care le-a intreprins in intreg bazinul mediteranian; el a poposit, uneori mai mult alteori mai putin, in cetati ca Atena, Sparta, Corint, Sicyona, Thela, Beotiei, in insuleca Samas si Chias, in tinuturi grecesti ca Focea, Coria, Cipru, si in Magna Grecia.Intreaga lui opera nu este decat un omagiu adus poporului elen, care s-a aruncat cu indrazneala eroica in razboi, ca sa se masoare cu un dusman mult mai numeros, numai pentru a-si apara libertataea; el lauda peste tot democratia care asicura egalitatea in drepturi printre cetateni si condamna tirania.

[Sauciuc Mihaela]

                                                                        HERODOT



                                                                c. 490 – c. 429 i.e.n






Fiul lui Lyses si a lui Dryo, Herodot s-a nascut in Halicarnas, Carea, S Italiei.
• Istoriograf
• Familia lui Herodot se inrudea pe linie paterna cu familia domnitorilor din Halicarnas. Unchiul sau Panyasis a fost un renumit om politic si poet epic de prestigiu.
• Herodot a primit o educatie aleasa completata cu studii superioare la Atena unde, in afara de literatura si istorie, a studiat filosofia, interesul sau indreptandu-se catre doctrina orficapitaagorica.
• Herodot a luptat, alaturi de familia sa si de alti cetateni pentru raturnarea tiranului din Halicarnas, Lygdonius II, care ducea o politica filopersana.
• Herodot este silit sa paraseasca Halicarnas-ul. Primul popas din exil l-a facut in insula Samas. A urmat numeroase calatorii: a fost in Egipt, a vizitat N Africii, a trecut prin Siria.
• Izvoarele consemneaza predica lui Herodot in Atena, unde a citit in public, fragmente din opera sa, fapt pentru care atenienii i-au decernat un premiu de 10 talenti, suma considerabila pentru acea vreme.
• In metropola Herodot a fragmentat cele mai inalte cercuri, s-a imprietenit cu Sofocle, care i-a inclinat o elegie.
• Aflat intr-un grup de colonisti, intemeiaza oprasul unde isi afla sfarsitul, nu mult dupa izbucnirea razboiului peloponesiac.
• Contactul cu Atena, ca si calatoriile intreprinse au fost factori care l-au ajutat pe Herodot sa depaseasca stadiul istoriografiei contemporane.

sursa:referatele.com

[Lenuş Lungu]

Mulţumesc frumos Mihaela

[Lenuş Lungu]