Pliniu ii mentioneza pe corsicani si pe baleari printre populatiile din Sardinia preromana.
Este posibil sa fii existat si colonii etrusce si grecesti pe litoral.In confruntarile dintre cartaginezi si etrusci,Sardinia revine cartaginezilor,care o stapanesc din secolul al III lea i.e.n.Cartaginezii au adus sclavi libieni pentru agricultura,iar populatia bastinasa s-a refugiat in munti.Cartaginezii stapanesc insula catre 537 si 238 i.e.n.,cand,in urma primului razboi punic,Sardinia devine provincie romana si ramane provincie roman? pana in 455 e.n.,cand este cucerita de vandali.Ocupatia vandala dureaza un secol,in 552 fiind inlocuita doar pentru un an de cea ostrogota.Insula este controlata apoi de bizantini.Vandalii si apoi bizantinii leaga administrativ si ecleziastric Sardinia de provincia latin? din Africa.Se pare ca latina din Sardinia va dobandi multe tresaturi asemanatoare cu latina din Africa de Nord,mai ales cand imigreaza nord africani romanizati(printre ei si toti episcopii diocezelor african).
In secolul al VIII lea si al XI lea sufera numeroase incursiuni arabe.Dupa infrangerea arabilor de catre pisani si genovezi,Pisa si Genova influenteaza tot mai puternic si Sardinia din punct de vedere administrativ,comercial si politic,mai ales partea de nord a insulei.Nordul,depopulat de molime si de invazii barbare,va fi repopulat incepand cu secolul al XVI lea (si pana in secolul al XVIII lea)cu populatie venita din Corsica.
In regiunea Sassari se aseaza tot din secolul al XVI lea,pisani si genovezi,aducand cu ei un dialect cu reminiscente toscane si ligure.In sudul insulei este influentat de ocupatie pisana din Evul Mediu dar primeste si multe influente siciliene.In 1327 Sardinia devine parte integranta a monarhiei spaniole si va ramane asa timp de patru secole,pana in 1714,cand este cedata casei din Austria.In 1718 revine regelui Siciliei,Vittorio Amedeo al II lea.De atunci a facut parte din provinciile casei de Savoia si din viitoarea Italie.Din secolul al XI lea si pana in secolul al XVI lea ,sarda a fost folosita in administratie,in redactarea textelor administrative si juridie.Carta de logu,corpusul de legi sarde promulgat de Eleonora de Arborea in 1359 reprezinta cantecul de lebadaal limbii sarde.Traditia redactarii condaghi-lor in sarda si a altor documente continua pana la sfarsitul secolului al XV lea,cand catalana devine limba oficiala.Apoi a fost impusa ca limba administrativa si de cultura catalana,iar mai tarziu spaniola (pana in 1734).Spaniola s-a mai folosit in documente pana in 1824.Dupa ce Sardinia intra in stapanirea casei de Savoia,italiana devine limba oficiala a insulei si incepe procesul de italienizare.Sarda a ramas in exclusivitate limba poporului,iar acesta a pastrat,in anumite limite,vechea koiné.Pastoritul,a fost principala ocupatie a populatiei insulei a permis mentinerea unei relative unitatii a limbii.
Structura dialectala a limbi sarde
1.)In nord se vorbesc dialectele galluric (in regiunea Gallura)si sassaric (in orasul Sassaric).Este grupul cel mai italienizat.Dialectul galluric are mari asemanari cu dialectele corsicane,iar cel sassaric are multe asemanari in primul rand cu dialectul genovez al limbii italiene.
2.)a.Dialectul logudurez considerat si sarda-tip,se vorbeste in centrul insulei si are multe graiuri.Prezinta numeroase tresaturi extrem de conservatoare,este cel mai apropiat de latina dintre toate idiomurile romanice.
In cadrul ariei logudureze exista unele graiuri bine distincte,cum ar fii cel nuorez(din localitate Nuoro,sarda Nugoro)si cel din localitatea Bitti.
b.Dialectul campidanez,vorbit in sudul insulei.Este cel mai unitar.Si el a suferit o influenta de tip toscan,fiind sub influenta Pisei;in acelasi timp a suferit insa si influente siciliene.
Trasaturi tipologice:Fonetica,Vocalismul
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Răspunsuri
Limbile romanice de est
Limbile romanice italo-vestice
Limbi romanice sudice