Cuceririle lui Alexandru
Fiu al lui Filip II, rege al Macedoniei, şi al Olimpiadei, principesă a Epirului, educat de Aristotel, Alexandru a urcat pe tron în 336 î.Hr. ca succesor al tatălui său. După ce i-a înfrânt pe tebani şi pe atenieni, şi-a luat titlul de comandant suprem al forţelor elene în lupta împotriva Persiei. După ce a trecut Helespontul (334 î.Hr), i-a înfrânt pe perşi la Granicus (Asia Mică) şi la Issos (333 î.Hr.). A ocupat Siria şi Fenicia, a cucerit Tyrul în Gaza şi a ajuns în Egipt (332 î.Hr.), unde a întemeiat Alexandria. A obţinut a treia victorie în Persia, la Arbela (sau Gaugamela, 331 î. Hr.), supunând imperiul lui Darius. A ocupat Babilonul, Susa, Persepolis, cu intenţia să creeze un imperiu mondial în care să trăiască grecii şi popoarele Orientului, a pornit apoi să cucerească India, dar, la Ifasis, afluent al Indului, s-a văzut nevoit să se oprească (324 î.Hr.) pentru că armata a refuzat să îl urmeze. Victoriile sale au fost însoţite de răspândirea universală a culturii greceşti şi de integrarea elementelor culturale ale popoarelor cucerite. Alexandru a murit în 323 î.Hr. la Babilon. După moartea sa, regatul a fost împărţit între generalii (numiţi diadohi) care îl însoţiseră în expediţii. Figura sa extraordinară a inspirat nenumăraţi artişti şi cărturari.
La moartea lui Alexandru, în 323 î.Hr., uriaşa sa construcţie s-a prăbuşit. Din regatele apărute după divizarea imperiului a înflorit apoi aşa-numita civilizaţie elenistică; ea se caracteriza prin strânsul contact între clasa conducătoare greacă şi popoarele cucerite, cu vechea civilizaţie. Cel mai mare regat era condus de dinastia Seleucizilor şi cuprindea aproape toată Asia Mică, Siria, Mesopotamia şi Persia. Dinastia Ptolemeilor conducea un alt regat de mare importanţă, al cărui nucleu era constituit de Egipt, dar care cuprindea şi Cirenaica, Ciprul, Fenicia şi Palestina. Existau şi alte state mici, printre care cel al Antigonizilor, care cuprindea Macedonia şi câteva oraşe greceşti, şi, în Asia Mică, regatele Pergamului, Pontului şi Bitiniei. La hotarele extreme ale lumii elenistice se afla Bactriana, pe teritoriile de astăzi ale Afghanistanului, Uzbekistanului şi Tadjikistanului. Civilizaţia elenistică nu s-a datorat exclusiv locuitorilor greci ai regiunilor care au format imperiul lui Alexandru, ci şi contribuţiei oraşelor greceşti autonome de pe ţărmul Mediteranei. Printre acestea, Rhodos, Siracuza şi Marsilia.
Regatul Seleucizilor
La început, regatul se extindea de la Afghanistanul de astăzi până la Marea Neagră. Apoi s-au separat teritoriile indiene, iar unii satrapi şi-au obţinut independenţa. Majoritatea micilor teritorii au fost apoi cucerite de parţi. Confruntarea cu Roma, pornită de Antioh III, s-a încheiat când Pompei a redus statutul regiunii la provincie romană, în 64 î.Hr. Capitala aflată la Antiohia încă din epoca imperială a rămas un centru cultural important.
Pergam
Locuit încă din epoca arhaică, oraşul a înflorit în epoca elenistică şi a devenit capitala regatului dinastiei Attalizilor (241-133 î.Hr.). Oraşul a fost un centru artistic foarte important, biblioteca sa rivalizând cu cea din Alexandria.
Insula avea puternice legături culturale şi comerciale cu Ptolemeii din Alexandria, astfel că a controlat traficul comercial din Marea Egee în secolul III î.Hr. Oraşul a devenit un important centru maritim, comercial şi cultural. Aici se aflau celebre şcoli de filosofie, ştiinţă, literatură şi retorică.
Bactriana
Veche regiune a Asiei Centrale, între lanţul muntos Hindu Kush şi fluviul Amu-Daria (anticul Oxus), Bactriana a fost ocupată în 329 î.Hr. de Alexandru cel Mare; după moartea acestuia, regiunea a devenit parte a Imperiului Seleucid până în 256 î.Hr., când satrapul Diodot a creat regatul independent Bactriana. Distrusă pe la 30 î.Hr. de incursiunile triburilor nomade din bazinul Farganei, regiunea a devenit regat indo-scit sub dinastia Kushana si a prosperat pana la invazia Sasanizilor (secolul II). În secolul VI a fost atacată de heftaliţi, iar la sfârşitul Rhodos secolului VII, de arabi. Din secolul VIII, a intrat in sfera de influenta a islamului. sursa:istorii regasite.wordpress.com
-->
Răspunsuri
Vezi mai multe video din muzica