Sute de mii de imigranţi din toate părţile lumii au luat cu asalt continentul american în speranţa îmbogăţirii rapide. Pământul a fost cernut chiar şi cu mâinile goale în căutarea prafului magic cel care poate să schimbe radical viaţa unui om.
Totuşi, e impropriu spus însă că Febra Aurului a început atunci. Ea a existat dintotdeauna. California anilor 1850 a fost însă cu siguranţa unul dintre momentele ei de apogeu.
Aurul în istoria omenirii
Aurul a fost un element omniprezent în întreaga istorie a umanităţii, a fost timp de secole principalul mijloc de schimb, generator de pasiuni şi conflicte, o obsesie cotidiană pentru milioane de oameni.
 |
 Inspirat de febra aurului, Charly Chaplin realizează în 1925 "Goana după aur"
|
Urmele aurului datează de nu mai puţin de 40 de mii de ani, însă se pare că a fost folosit pentru prima dată ca monedă de schimb în vestul Turciei, în jurul anului 700 înainte de Hristos.
La început aurul era atât de rar şi atât de preţuit încât era considerat un material divin, interzis claselor inferioare.
Setea de ... cunoştere
Goana perpetua după aur aduce după sine descoperirea a noi continente.
O bună parte a mirajului Americii este întreţinut de poveştile mirifice despre aurul care se află la suprafaţă, despre podoabele care stau la îndemână conchistadorilor.
Pentru aur casele regale trimit corăbii în zone necunoscute ale lumii şi sacrifică oameni.
Setea de aur se îmbină perfect cu setea de cunoaştere. Aurul este motivul a numeroase conflicte din diverse zone ale lumii, dar şi mijlocul prin care războaiele sunt întreţinute.
Metalul miraculos
Dar de ce aurul şi nu un alt metal, să spunem titaniul sau platina?
Pentru că aurul are caracteristici fizice care fac din el un material absolut remarcabil.
Este cel mai maleabil şi mai ductil metal, poate fi tras fie în foi extrem de subţiri, fie în fire foarte lungi.
Cu o uncie de aur - circa 30 de grame - poate fi acoperită uniform o suprafaţă de 30 de metri pătraţi.
|
 "Templul de aur" din Amritsar, locul cel mai sacru al sikismului, construit în 1604 este acoperit cu foiţă de aur.
|
Aurarii pot întinde un strat cu o grosime egală cu a 11 milionimi dintr-un centimetru. Deci de o mie de ori mai subţire decât o foaie de hârtie!
Şi tot dintr-o uncie de aur se poate trage un fir de 75 de kilometri lungime!
Aurul este şi unul dintre cele mai grele metale, un metru cub cântăreşte peste o tonă şi jumătate.
Greu de găsit
Dincolo de proprietăţile fizice ale metalului, raritatea aurului este şi mai spectaculoasă.
Un zăcământ de aur este exploatabil dacă proporţia de aur pur în sol este de cel puţin unu la 3 sute de mii.
Potrivit estimărilor tot aurul descoperit de-a lungul istoriei însumează circa 120 de mii de tone.
Ar ocupa practic spaţiul a trei vile cu câte 12 camere. Un volum infim de materie care a influenţat destinele a milioane de oameni din trecut până în prezent.
Un singur vapor mai mare ar putea transporta această încărcătura care ar valora peste o mie de miliarde de dolari, o sumă pe care nu s-ar încumeta probabil s-o asigure nimeni.
Aurul şi progresul omenirii
Dezvoltarea statului - naţiune în secolul XVI este legată strâns de acumularea bogăţiei şi a puterii. Iar aurul este în centrul acestui sistem.
Un curent de gândire al vremii, mercantilismul cuantifica puterea unui stat într-un mod foarte simplu: în funcţie de cât de mult aur şi argint aduna naţiunea respectivă.
Spania colonialistă exploata nemilos aurul din colonii, iar sistemul era atât de bine pus la punct încât coloniile erau conduse treptat câtre ideea că cedarea aurului este un lucru benefic.
|
 Măsuţă din secolul XVII făcută din aur, smaralde şi alte pietre preţioase
|
Astfel, dacă o putere colonială exporta mai mult decât importa din ţările vasale, se crea un deficit al balanţei comerciale.
Ce altă modalitate mai bună de a-l acoperi decât să cedezi aur şi argint?
Goana după aur defineşte un anumit tip de societate şi acţiunile tipice acesteia. Este o societate care fie e în război cu vecinii, fie se pregăteşte de război. O rezervă de aur substanţială este mijlocul ideal de a asigura necesarul de arme şi muniţii.
Imaginea este însă total diferită în cazul unei nunţi indiene tradiţionale în care aurul rămâne o prezenţă constantă şi importantă pentru cei prezenţi. La fel de importantă ca şi acum o mie de ani.
Contrastele în materie de aur sunt şocante în aceste zile. Nunta unui rege african a fost în 1999 o adevărată simfonie a aurului.
|
 Bijuteriile reprezintă 85% din cererea de aur a Indiei şi o parte importantă a nunţilor hinduse. Părinţii oferă fetelor obiecte din aur ca pe o garanţie financiară.
|
Nuntaşii au fost stropiţi cu aur din cap până în picioare. Lobii urechilor femeilor s-au alungit grotesc din cauza cerceilor prea grei. Un loc în care aurul avea aceeaşi imagine ca şi acum câteva mii de ani.
Era însă doar o manifestare izolată. La fel ca şi diamantele, aurul trece printr-o criză de imagine în epoca modernă.
E mai puţin cunoscut de către tineri, iar mentalităţile legate de el variază dramatic. În contextul ultimelor decenii, aurul nu a produs profit, deci avantajele ca instrument de investiţii nu sunt prea evidente pentru majoritatea populaţiei.
Dincolo de profit, în trecut aurul era considerat ultimul refugiu în caz de crize majore. Iar ultimul an, dominat de conflicte regionale şi ameninţarea căderii în recesiune, au arătat că magia aurului încă există. Preţul metalului preţios a ajuns din nou la cote record.
Există însă şi contra-exemple. Mulţi s-au aşteptat ca preţul aurului să crească spectaculos în pragul anului 2000 în condiţiile în care era evident că aurul era instrumentul financiar care părea că va fi cel mai puţin afectat de un virtual virus al mileniului.
|
 Pentru unele popoare aurul este încă un simbol al bogăţiei.
|
Însă fuga economiilor spre o zonă mai sigură nu s-a produs, nici populaţia şi nici marii investitori nu s-au refugiat în aur ca în vremurile de odinioară.
După cum spune Paul Walker, „faptul că aurul este perceput acum în mod diferit de la o zonă geografică la alta, are o relevanţă specială pentru viitorul produsului în sine şi a unei întregi industrii care se află în spatele său.”
Fascinaţia continuă
În anul 1857 vasul SS Central America s-a scufundat în largul Costelor Carolinei De Nord. Cei cinci sute de pasageri aflaţi la bord şi-au pierdut viaţa în câteva clipe. Despre mulţi dintre ei nu se mai ştie aproape nimic. Istoria a şters urmele complet. Sunt doar câteva din nenumăratele victime ale febrei aurului. Cele 181 de kilograme de aur plătite cu sângele de aventurieri au rezistat însă.
În decembrie 1999 la una din marile case de licitaţii din New York a fost pusă în vânzare încărcătura vasului SS Central America.
Căutătorii de comori au lucrat ani de zile pentru a da de urma comorii pierdute, iar în cele din urmă au găsit-o. Companiile care reprezintă interesele moştenitorilor s-au ales cu 8 la sută, restul l-au luat norocoşii descoperitori, al căror efort a fost recompensat cu o sumă considerabilă.
Monedele de doi dolari cincizeci bătute în 1856 s-au vândut la licitaţie cu 40-60 de mii de dolari bucata.
|
 Comoara vasului SS Central America - monedele de doi dolari cincizeci bătute în 1856.
|
Mirajul aurului încă există. Aurul încă mai poate mobiliza forţe considerabile şi poate stârni imaginaţia a milioane de oameni.
Este de necontestat însă că imaginea aurului se schimbă în societatea occidentală post-industrială, în opoziţie cu imaginea sa tradiţională din statele Asiei sau Africii.
Este văzut în moduri diferite, iar percepţia asupra sa reflectă diversitatea de culturi de pe glob.
Pentru unii e la fel de strălucitor ca înainte, pentru alţii pare o valoare tradiţională ceva mai demodată.
În epoca modernă, succesul aurului începe să depindă de noi factori de bursă, de marketing, de pieţe financiare şi de investiţii fezabile. Concurenţa este acum cu mult mai dură!
-->
Răspunsuri
Cântecul perforatorului,
Confundat cu tobele,
Din uvertura,
Unei simfonii.
Noi vedem în aur,
Metalul cel curat,
Dar orice meşter faur,
Îţi va spune simplu
Că nu-i adevărat!
Ai în deget un inel,
Plin de nestemate,
Mereu să-ţi aminteşti,
Că prin el a trecut,
Şi viaţă, şi moarte.