sursa: crestinortodox.ro
[…]
Ce fac romanii de Paştele Cailor?
Tradiţii săvârşite pentru cei adormiţi. Pe alocuri se ţin „Moşii de Ispas”, casele şi mormintele cimitirului fiind împodobite cu crengi de pom tânăr (paltin, nuc), iar la ferestre punându-se frunze de leuştean. Despre leuştean se crede că ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos. Acum se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se în mod special pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Aceasta este ultima zi în care se mai pot roşi ouă.
În ogradă casei, animalele au şi ele rânduiala lor. Acum sunt marcate vitele şi tăiaţi unii miei. În această zi, caii nu erau puşi la căruţă, primeau fan proaspăt pe săturate, iar în unele sate romaneşti se făceau chiar unele rugăciuni, pentru belşug şi sănătatea animalelor. Tot în această zi, mânjii căilor de munte erau duşi la păscut în goluri montane, spre a paşte iarbă cea tânără şi revigorantă a păşunilor. Aici se cauta o plantă specială, care era văzută ca medicament pentru o boală cabalină.
Târgurile vedeau şi ele, în această zi, un moment special. Ciudată serbare a Căilor se făcea pe sine prilej pentru organizare de târguri şi pentru încheierea unor afaceri, afaceri care nu în toate cazurile erau reuşite, de aici născându-se şi expresia „la Paştele cailor”. Această zi era văzută ca una „a soroacelor”, când se încheiau diferite calcule. În această zi se făceau plăţile întârziate, neachitate la Sfântul Gheorghe, după cum era obiceiul. Se mai zice şi că plantele sădite după această zi nu vor da rod.
Ce înţelegem astăzi prin „Paştele Cailor”?
Astăzi, prin expresia „la Paştele cailor”, omul de rând înţelege „niciodată”, însă aceasta este o greşeală, pentru că vorba se referă mai degrabă la ceva instabil, la ceva ce se va petrece cu siguranţă, însă nu se ştie încă în ce moment. De asemenea, cuvântul mai poate însemna şi că făcând referinţă la ceva ce se petrece foarte rar. Greşeala înţelegerii actuale asociază aceasta vorbă cu aceea de „la Sfântul Aşteaptă”, care ar putea însă avea acelaşi sens.
În ultimii ani, "sărbătoarea cailor" a luat o amploare deosebită. Se cunoaşte deja „Festivalul Cailor” de la Râşnov, cât şi multele întreceri şi defilări ce se petrec în Transilvania, unde caii au început să devină o ocupare predilecta a multora. „Festivalul cailor” este un eveniment ce are loc în Râşnov, fiind organizat în duminică de dinaintea "Paştelui Cailor". În judeţul Braşov, de pildă, au apărut mici herghelii private, unde se cresc animale de rasă, iar Rasnovul a devenit un "bazin" care îi "alimentează" cu diverşi cai pe producătorii filmelor de epocă.
-->
Răspunsuri
Grigore Vieru spunea " România este o ţară plină de câmpii, munţi, ape, cântece, istorie şi graniţe." Va multumesc pentru acesta frumoasa prezentre, tara noastra are trecutul tesut de legende si istorie , unele mai frumoase ca altele.