renasterea in arta

[Lenuş Lungu]

Renasterea este denumirea folosita pentru a descrie perioada schimbarilor culturale ce au avut loc în secolele al XV - lea si al XVI - lea în Italia si care au influentat, în final, cea mai mare parte a Europei. Renasterea a dus la o schimbare a valorilor umane un avânt de energie si de încredere în potentialul uman - care a avut numeroase consecinte. Printre cele mai spectaculoase consecinte se pot enumera înflorirea artelor si noua viziune asupra rolului artelor si a artistilor în viata societatii. Renasterea a început în Italia. Cauzele care au adus la aparitia acestui curent sunt multiple. Italia era, la acea data, cea mai bogata tara din Europa si era posesoarea unei îndelungate traditii artistice.Avea multe orase independente, înfloritoare economic, populate cu comercianti si bancheri nerabdatori sa-si vada numele imortalizat în diferite portrete comandate, în palate noi care se construiau sau în capele somptuase ale familiilor. Toata aceasta bogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare valoare dar a oferit artistilor suficiente oportunitati pentru a-si îmbunatatii stilul si pentru a-si etala talentele. Arhitectura Renascentista:Italia era o tara cu multe orase frumuase, fiecare dintre ele având o anumita traditie artistica. Nu exista nici o îndoiala ca Florenta a fost pe primul loc, în secolul al XV-lea, în care a aparut curentul artistic numit Renastere. Construirea catredalei orasului i-a oferit lui Lorenzo Ghiberti (1378-1455), primul mare sculptor renascentist,multe ocazii de a-si demonstra talentul. În anul 1402 s-a organizat un concurs, cu scopul de a desemna atelierul care avea sa proiecteze si chiar sa realizeze portile din bronz ale baptisterului catredralei. Ele trebuiau construite dintr-o serie de placi, formând un relief.(Reliefurile sunt sculpturi realizate pe un anumit fundal, de obicei din acelasi material, ca de exemplu moneda metalica.) Concursul a fost câstigat de Ghiberti cu lcrarea "Sacrificiul lui Isaac". Isaac era reprezentant gol, având un corp atletic, clasic - o maniera foarte diferita fata de vechiul stil, ascetic, bisericos al artei epocii medievale.Capodopera lui Ghiberti o reprezinta cele doua seturi de porti ale baptisterului din Florenta. Un numar mare de artisti renumiti au învatat arta sculpturii în atelierul artistului, printre care si Donatello (1386-1466) care si-a întrecut maestrul. Opera lui, plina de viata, cu multe trasaturi clasice, include si celebra sculptura din bronz David. Ea a fost creata în anul 1430 si a constituit începutul unei noi perioade a Renasterii. David apare ca un razboinic gol, cu un picior pe capul lui Goliat. Statuia a fost prima lucrare de dimensiuni mari, reprezentând un nud, în picioare, în arta europeana de dupa antichitate. David, statuia de bronz apartinând lui Donatello creata în anul 1434, a reprezentat, probabil, primul nud în picioare realizat dupa caderea Imperiului Roman. Patroni si artisti Cea mai mare parte a secolului, Florenta a fost condusa de familia de Medici, o familie de bancheri si de negustori care traiau într-un stil regal. Ei au cheltuit averi pentru a-si glorifica orasul si numele familiei. Alaturi de alti, ei au comandat pictorilor lucrari cu nenumarate detali decorative, în culori stralucitoare. Cel mai mare pictor, reprezentant al acestui stil, a fost Sandro Botticelli (1445 - 1510), ale carui contururi ferme, culori într-o paleta foarte bogata si personaje distincte, au conferit picturilor sale o nota deosebita.Cele mai cunoscute lucrari ale lui Sandro Botticelli, Primavera si Nasterea Zeitei Venus sunt lucrari reprezentative pentru un alt ideal al Renasterii - pasiunea pentru mitologia clasica si ideile filosofice mistice. "Nasterea Zeitei Venus" a lui Boticelii este una dintre cele mai gratioase si poetice picturi ale Renasterii, reflectând climatul intelectual în Florenta sfârsitul secolului XV.Perioada cuprinsa între anii 1500 si 1530 este cunoscuta în istoria artelor ca Renasterea târzie. Generatiile de artisti ajunsi la maturitatea lor artistica, si-au perfectionat arta utilizarii perspectivei, "chiaroscuro" (umbrirea) si chiar alte tehnici cu scopul de a-si convinge spectatorii asupra realismului personajelor si scenelor.În perioada Renasterii târzii, Roma a ocupat locul Florentei, ca centru al artei italiene, cu toate ca toti marii artisti care lucrau în oras erau veniti din alte parti. Roma le-a oferit sprijin artistilor - Papa Leon al X-lea si Julius al II-lea au avut preocupari artistice pentru a reda vechea ei maretie dar si dorinta de a fi imortalizati.Prin angajarea celor mai renumiti artisti contemporani, Sfintii Parinti au contribuit la crearea unor capodopere, cum ar fi Capela Sixtina si splendida Sfântul Petru, cea mai mare biserica din lumea crestina occidentala Genii supreme :În perioada Renasterii târzii, existau trei mari artisti, coniderati a fi artisti ca Leonardo da Vinci, Michelangelo sau Rafael, le pareau "super - artistii". Tot în aceasta perioada a aparut si convingerea ca artistul este o persoana deosebita, mai degraba, decât un simplu meserias, care-si îndeplineste un contract. Leonardo da Vinci (1452 - 1520) era mai în vârsta decât ceilalti doi.Un individ ciudat, multi - talentat, el a lasat posteritatii doar câteva picturi si a petrecut la Roma o perioada relativ scurta de timp. Cu toate acestea, Madona printre stânci si Mona Lisa sunt reprezentari superbe ale idealului clasic - asemanator cu viata, dar totusi misterios. Ca si Leonardo, Michelangelo Buonarotti (1475 - 1564) era florentin.El era un sculptor si pictor de geniu si a petrecut patru ani din viata pictând tavanul Capelei Sixtine, o capodopera reprezentând scene biblice, începând cu Creatia. Capela Sixtina:Aceasta lucrare monumentala este unica în istoria artei. Michelangelo a proiectat si a executat singur capodopera, aproape fara nici un ajutor, în doar patru ani. Pe cupola centrala a tavanului sunt executate noua picturi de dimensiuni mari care redau povestea Creatiei, Pacatul lui Adam si Potopul. Între vitralii, spatiile sunt acoperite cu reprezentarile a 12 profeti si sibile prevestind venirea lui Christos. Mai sunt cam 200 de personaje de dimensiuni mari, pictate într-un stil viguros si ale caror posturi sunt uneori neobisnuite. Rafael (1483 - 1520) a fost cel mai pur dintre clasici, creând adevarate capodopere ale serenitatii si armoniei chiar si atunci când reprezenta actiuni pline de vigoare. Picturile sale care o ilustriaza pe Madona, umana si gratioasa, dar totusi pura si idealizata, au pus temelia unui nou stil în pictura, stil care a durat secole întregi.Printre cele mai remarcabile lucrari ale sale se numara frescele pictate pentru Stanza, apartamentele Papei de la Vatican. Printre acestea cea mai celebra este fresca Scoala ateniana care reprezinta încunurarea clasicismului din peroiada Renasterii târzii. SCOALA ATENIANA:Scoala ateniana este cea mai frumoasa fresca pictata de Rafael, în Stanza de la Signatura, apartamentele private ale Papei de la Vatican.Foarte prolific, Rafael a început sa creeze când avea doar douazeci si cinci de ani. El a inclus în operele sale scene ce ilustreaza filosofia, literatura, religia, legea si arta. Scoala ateniana evoca marii gânditori ai Greciei Antice, venerata atât de artistii medievali cât si cei renascentisti.Filosofii sunt plasati în centrul imaginii, la capatul treptelor, înconjurati de gânditori si oameni de stiinta.Printre ei se afla si matematiceanul Euclid si astronomul Ptolemeu.Platon, cu barba si par carunt, se spune ca ar semâna cu Leonardo da Vinci; filosoful din prim-plan, sprijinindu-se într-o mâna, este probabil portretul lui Michelangelo. Subiectul Frescei, simetria si atmosfera calma, nobiliara fac din aceasta opera un rezumat al întregului clasicism renascentist.Cel mai cunoscut arhitect al acelei perioade este Donato Bramante(1444 - 1514). El este cel care a dat o noua dimensiune, clasica, cladirilor simetrice, ca în cazul cladirii Tempietto din Roma.Bramante este cel care a proiectat biserica Sfântul Petru, care urma sa aibe capelele dispuse radial si un acoperis boltit. În istoria lunga si complicata a acestei biserici a fost implicat si Michelangelo, alaturi de multi altii.

[CIOBOTARIU MARIA]

Ca sa descoperi geniul unui artist, trebuie sa-i strabati itinerarul suferintei... Prin chipurile Judecatii de Apoi din ansamblul Capelei Sixtine, un ochi atent a descoperit in trasaturile Sfantului Bartolomeu jupuit de piele autoportretul lui Michelangelo.