In 1991, Republica Moldova isi declara independenta fata de URSS. In perioada antica, teritoriul Moldovei a fost locuit de daci. Situata pe o ruta strategica intre Asia si Europa, Moldova a avut de suferit mai multe invazii, dintre care amintim pe cea a rusilor kieveni si pe cea a mongolilor.
In Evul Mediu, teritoriul Republicii Moldova (cuprinzand o mare parte din Moldova de astazi, insa si Bucovina de Nord si Bugeacul) forma partea estica a principatului Moldovei (desemnat in limba romana sub denumirea simpla de Moldova).
Principatul a devenit in secolul al XVI-lea tributar Imperiului Otoman. In urma Tratatului de la Bucuresti din 1812, a fost anexata la Rusia sub denumirea de Basarabia. Partea vestica a Moldovei a ramas principat autonom si s-a unit cu Tara Romaneasca, formand Principatele romane unite, in 1859. La sfarsitul primului razboi mondial, in 1918, Basarabia si-a proclamat independenta fata de Rusia si s-a unit cu Romania in acelasi an.
Uniunea Sovietica a ocupat Basarabia in iunie 1940, in urma unei intelegeri cu Germania exprimata in Pactul Molotov-Ribbentrop si, desi au fost inlaturate din nou in 1941, trupele sovietice au reocupat aceasta regiune in august 1944.
Sub regim sovietic, partile sudice si nordice (locuite de ucrainieni si romani) au fost transferate Ucrainei si Transnistriei (unde, la vremea respectiva, romanii erau depasiti numeric de slavi), alaturandu-se celorlalte republici sovietice sub denumirea de Republica Socialista Sovietica Moldova, ce acoperea teritoriul de astazi al Republicii Moldova. Sub conducerea lui Stalin, in noua tara au fost aduse persoane de etnie rusa, in special in zonele urbanizate, in timp ce multi moldoveni au fost deportati in Siberia si Kazakhstan. Dupa ce Uniunea Sovietica s-a prabusit in august 1991, Moldova si-a declarat independenta, devenind in luna decembrie a aceluiasi an membra a Comunitatii Statelor Independente, alaturi de majoritatea fostelor republici sovietice.
Partea Moldovei din estul raului Dniestr extrem de industrializata si populata in proportie mai mare de rusi si ucrainieni si-a proclamat independenta, temandu-se ca Republica Moldova se va uni cu Romania. Armata rusa si cea romana au intervenit in partea transnistreana, ramanand acolo pentru a mentine pacea. OSCE este implicat in negocierile dintre liderii transnistreni si Chisinau. Initial, a existat o miscare in sensul reunirii cu Romania, insa printr-un referendum din martie 1994, s-a hotarat cu o majoritate covarsitoare ca Republica Moldova sa ramana independenta. In alegerile din 2001, Partidul Comunist a castigat majoritatea locurilor din Parlament si a numit un presedinte comunist, Vladmir Voronin.
Din nou, in alegerile ce au avut loc in 2005, partidul comunist a fost reales si l-a numit pe Voronin pentru un al doilea mandat. In ciuda numeroaselor incercari de a influenta alegerile, rusii trimisi sa ôsupraveghezeö procesul electoral nu au fost primiti in tara. Intr-adevar, relatiile dintre Moldova si Rusia s-au racit cu mult, iar natiunea este divizata intre doua grupuri: cei care doresc intarirea relatiilor cu Rusia si cei care doresc construirea unor relatii de prietenie cu Romania.
sursa: roportal.ro
-->
Răspunsuri
DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ A REPUBLICII MOLDOVA
PARLAMENTUL REPUBLICII MODLOVA, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice,
AVÎND ÎN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru şi statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale;
CONSIDERÎND actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 şi 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei , acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei;
SUBLINIIND dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria – parte componentă a teritoriului istoric şi etnic al poporului nostru;
LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul URSS şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia” prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991;
SUBLINIIND că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 18 iunie 1940, precum şi a celei din RASS Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS, încălcînd chiar prerogativele sale constituţionale; a adoptat la 2 august 1940 „Legea URSS cu privire la formarea RSS Moldoveneşti unionale”, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniţei între RSS Ucraineană şi RSS Moldovenească”, acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la URSS;
REAMINTIND că în ultimii ani mişcarea democratică de eliberare naţională a populaţiei din Republica Moldova şi-a reafirmat aspiraţiile de libertate, independenţă şi unitate naţională, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunări Naţionale de la Chişinău din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 şi 27 august 1991, prin legile şi hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii române ca limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin, 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, şi schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;
PORNIND de la Declaraţia suveranităţii Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990, şi de la faptul că populaţia Republicii Moldova, exercitînd dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale URSS, la referendumul asupra menţinerii URSS;
ŢINÎND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa şi în lume de democratizare, de afirmare a libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale, de edificare a statelor de drept şi de trecere la economia de piaţă:
REAFIRMÎND egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei ONU, Actului final de la Helsinki şi normelor de drept internaţional;
APRECIIND, din aceste considerente, că a sosit ceasul cel mare al săvîrşirii unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional,
PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populaţii a Republicii Moldova şi în faţa întregii lumi:
REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.
În calitatea sa de STAT SUVERAN ŞI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:
SOLICITĂ tuturor statelor şi guvernelor lumii recunoaşterea independenţei sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii, şi îşi exprimă dorinţa de interes comun cu ţările europene, cu toate statele lumii, fiind gata să procedeze la stabilirea de relaţii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept internaţional şi practicii existente în lume în această materie.
ADRESEAZĂ Organizaţiei Naţiunilor Unite cererea de a fi admisă ca membru cu drepturi depline în organizaţia mondială şi în agenţiile sale specializate;
DECLARĂ că este gata să adere la Actul final de la Helsinki şi la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, solicitînd, totodată, să fie admisă cu drepturi egale la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi la mecanismele sale:
CERERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova;
HOTĂRĂŞTE ca pe întregul său teritoriu să se aplice numai Constituţia, legile şi celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;
GARANTEAZĂ exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţii politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparţinînd grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, în conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki şi ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
Adoptată la Chişinău, de Parlamentul Republicii Moldova, la 27 august 1991
cubreacov.wordpress