Sarmatii ( sauromates pentru sarmatii protoistorici) sunt un vechi popor scitic de nomazi de stepe, aparent pe planul etno-lingvistic o ramura iraniana septentrionala a marelui ansamblu indo-european. Erau stabiliti la origine intre Don si Ural.
Istoria
Istoria sarmatilor este cunoscuta indirect prin istoricii greci, apoi romani din perioada si gratie numeroaselor marturii arheologice sau toponimice.
Origini
Probabil ca sarmatii protoistorici au participat la expeditiile scitilor contra lui Darius in sec. V inaintea erei noastre. Sunt cunoscuti de Herodot.Sarmatii istorici au aparut in sec. IV inainte de Christos si se intindeau de la Ural, in detrimentul scitilor europeni, pana in Ucraina. Urmele lor au fost gasite insa de la Marea Baltica si pana la Marea Caspica.Ei au dominat stepa europeana. S-au distins mai multe ( patru ?) triburi sarmate. Iazigii, urgii, roxolanii si scitii regali, care recunoscand autoritatea unui rege, vor forma o coalitie. Perioada romana
Anumite grupuri de sarmati au obtinut statutul de federati ( aliatii putand locui in imperiu, contra seviciilor militare, prin foedes “ tratat”) ai Romei pentru a proteja campurile situate pe calea Agrippa construita in anul 40 dupa Christos pe axa Roma – Boulogne – sur – Mer cat si pe cea de la Cora in Yonne.
Sarmatii erau la origine nomazi crescatori de animale si luptatori. Calaretii lor au devenit celebri in tot Imperiul roman, sub numele de cataphractari, pentru a fi acoperiti in intregime, cat si caii lor, de platose numite cataphracte. Perioada gotica
O parte din sarmati a fost supusa de goti intre anii 200 si 300. Principalele grupuri sarmate erau roxolanii si lazigii din Panonia, la frontiera romana, si alanii din Ucraina si Rusia meridionala, vecini ostrogotilor taifalii.
In anul 376, sarmatii de la Marea Neagra s-au aliat cu hunii pentru a distruge Regatul gotilor si au luat parte la invaziile hunice in Europa occidentala.
Cultura
In functie de perioada si de aria geografica, sarmatilor le-au fost atribuite mai multe culturi: cultura de Prokhorovka, “ cultura sarmata mijlocie”. Totusi, unele trasaturi sunt caracteristice.
Cultura sarmata pare sa fi acordat o mare importanta femeilor. Egale barbatilor ca statut, luptatorilor si vanatorilor. Numeroase morminte feminine bogat decorate si dotate cu arme conduc la aceasta idée. La inceputul erei noastre, o regina sarmata, Amage, este in mod egal cunoscuta, indicand poate o permanenta a acestei trasaturi culturale. Mai tarziu, catre 470, un general sarmat de 22 ani a incercat de a-si unifica poporul, acest lucru fiind reusit doi ani mai tarziu. El se numea Serwus si s-a casatorit cu regina hunilor Rika in 478. La moartea sa, sarmatii au fost batuti de ucraineni.
In epoca romana, celebra cavalerie grea sarmata ( lancieri cataphractari, in special reprezentati pe coloana lui Traian) denota de asemenea importanta culturii razboinice a acestui popor.
Mostenirea
Numele de sarmati este la originea a numeroase toponime pe teritoriul Imperiului roman de Apus, ca cel al satului Sermizelles in Yonne ( Franta). Mai multe ortografii desemneaza popoarele sarmatice in bibliografie:
- roxolaneii sau roxelanii si roxolanii
- iazyguii sau iazygii sau lazyguii
Pe plan military, sarmatienele sunt asociate legendei amazoanelor. Aceasta deriva probabil din statutul special pe care il avea femeia, luptatoare si dornica de vanatoare, in societatea lor. sursa:enigma
Vizualizări: 2
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Descoperiri recente ale arheologilor aradeni atesta ca, in secolele III-IV, pe actualul teritoriu al judetului Arad au ajuns populatii de sarmati. Pe 10 aprilie 2002, muncitorii care sapau un sant pentru Romtelecom la Zadareni au dat peste un mormint datat sec. III-IV. Au fost gasite citeva fragmente de schelet, apartinind unui barbat, precum si resturi de podoabe din bronz. Dr. Peter Hugel, de la Muzeul Judetean Arad, a precizat ca scheletul apartine sarmatilor iazigi. Sarmatii iazigi au fost un neam razboinic de pastori, proveniti din vestul Iranului, care in sec. I d.Hr. s-au asezat in partea de nord a Cimpiei Tisei.
In secolele urmatoare, ei si-au extins stapinirea spre sud si est, ajungind si in zonele locuite de daci, cu care se presupune ca au convietuit o perioada. Frecvente pe teritoriul actual al Ungariei, ramasitele funerare ale sarmatilor sint rare pe teritoriul actual al Romaniei. Alta descoperire, la inceputul acestei saptamini, tot la Zadareni si tot cu ocazia saparii unui sant cu excavatorul, a condus la gasirea altui mormint din aceeasi perioada, de aceasta data insa fiind vorba despre sarmati roxolani, ajunsi in zona dupa sarmatii iazigi, in alt val de migratie. Dr. Peter Hugel considera ca descoperirile atesta marginea estica a teritoriilor locuite de sarmati. Tot la Zadareni, cu cinci decenii in urma, cu ocazia sapaturilor pentru constructia unor case, au fost descoperite 13 morminte de sarmati, datind tot din sec. III-IV d.Hr.
Mulţumesc frumos dl.Muntean pentru complectare.....Sarmaţii au fost o populaţie antică migratoare, de origine iraniană, ca şi sciţii şi mai târziu alanii.Primele menţiuni istorice despre sarmaţi îi plasează în secolul al V-lea î. Hr. la est de Don. În a doua jumătate a secolului al III-lea î. Hr. ei se află între Don şi Nipru. Sarmaţii înaintează spre vest doar spre sfîrşitul secolului I î. Hr. În acest secol, yazigii de neam sarmat se află aşezaţi în actuala pustă ungară, în relaţii cu dacii. În acelaşi timp, roxolanii, tot un trib sarmat, se află aşezat în estul Daciei, între Nistru şi Prut, unele triburi gâsindu-se probabil până în câmpia munteană.Sarmaţii impresionau prin modul lor specific de luptă, ei luptau călare, fără scuturi, aveau armuri de fier din cap până în picioare şi mânuiau o sabie lungă cu amândouă mâinile.Roxolanii sunt menţionaţi în anul 69 d. Hr. când fac o incursiune la sud de Dunăre, în imperiul roman.În timpul războaielor daco-romane, sarmaţii sunt aliaţii dacilor.După cucerirea romană a Daciei, yazigii şi roxolanii rămân în zonele unde locuiau anterior şi fac incursiuni în noua provincie romană Dacia până târziu, pe vremea împăratului roman HadrianSarmaţii sunt menţionaţi în anul 332, cu ocazia expediţiei bizantine condusă de Constantin al II-lea împotriva goţilor la nord de Dunăre.Nu se poate vorbi de o aşezare în număr mare a sarmaţilor pe teritoriul Daciei şi nici de o stăpânire pe timp îndelungat a acestora.
-->
Răspunsuri
Descoperiri recente ale arheologilor aradeni atesta ca, in secolele III-IV, pe actualul teritoriu al judetului Arad au ajuns populatii de sarmati. Pe 10 aprilie 2002, muncitorii care sapau un sant pentru Romtelecom la Zadareni au dat peste un mormint datat sec. III-IV. Au fost gasite citeva fragmente de schelet, apartinind unui barbat, precum si resturi de podoabe din bronz. Dr. Peter Hugel, de la Muzeul Judetean Arad, a precizat ca scheletul apartine sarmatilor iazigi. Sarmatii iazigi au fost un neam razboinic de pastori, proveniti din vestul Iranului, care in sec. I d.Hr. s-au asezat in partea de nord a Cimpiei Tisei.
In secolele urmatoare, ei si-au extins stapinirea spre sud si est, ajungind si in zonele locuite de daci, cu care se presupune ca au convietuit o perioada. Frecvente pe teritoriul actual al Ungariei, ramasitele funerare ale sarmatilor sint rare pe teritoriul actual al Romaniei. Alta descoperire, la inceputul acestei saptamini, tot la Zadareni si tot cu ocazia saparii unui sant cu excavatorul, a condus la gasirea altui mormint din aceeasi perioada, de aceasta data insa fiind vorba despre sarmati roxolani, ajunsi in zona dupa sarmatii iazigi, in alt val de migratie. Dr. Peter Hugel considera ca descoperirile atesta marginea estica a teritoriilor locuite de sarmati. Tot la Zadareni, cu cinci decenii in urma, cu ocazia sapaturilor pentru constructia unor case, au fost descoperite 13 morminte de sarmati, datind tot din sec. III-IV d.Hr.
Multumesc pentru pretioasele informatii oferite aici cu multa generozitate ! Sa ai o duminica placuta si insorita !
Dan