Sfantul Ierarh Nicolae

[Lenuş Lungu]

Sfantul Ierarh Nicolae a trait pe vremea tiranilor imparati Diocletian si Maximilian (284-305) si a stralucit mai inainte in viata pustniceasca si, pentru nespusa lui bunatate, a fost facut arhiereu. Si, fiind cu frica lui Dumnezeu , cinstind crestinatatea si propovaduind cu indrazneala si cu glas slobod dreapta credinta, a fost prins de mai marii cetatii Lichiei si dandu-l la osanda si la cazne l-au inchis in temnita cu alti crestini. Si de vreme ce marele si bine credinciosul Constantin, din voia lui Dumnezeu, s-a facut imparat al romanilor, cei ce erau inchisi au fost sloboziti, si astfel, a fost eliberat si Nicolae.Si, mergand la Mira, n-a trecut multa vreme si s-a strans de catre marele Constantin, intaiul Sinod de la Niceea, la care a luat parte si minunatul Nicolae. Si I s-a dat lui harul savarsirii minunilor. A scos din temnita trei oameni napastuiti, care chemasera pe Sfant caci erau inchisi pe nedrept. Nicolae s-a aratat in vis lui Constantin si lui Avlavie. Pe acesta l-a mustrat pentru para nedreapta pe care o face inaintea imparatului., iar imparatului I-a aratat adevarul. Si asa I-a izbavit din primejdia taierii. Si multe alte minuni facand, pastorea dumnzeieste pe binecredinciosul sau popor.Deci, venind la adanci batraneti, s-a mutat langa Domnul, neuitand insa de turma sa, dandu-le napastuitilor indestulare si vindecare de boli. Din 9 mai 1087 moastele sfantului se afla la Bari, in sudul Italiei, luate din Mira ca sa nu cada prada musulmanilor.Izbavirea de la inec a unui dreptcredincios.Un om din Constantinopol, cu frica de Dumnezeu si credincios in Hristos, vrand sa faca o calatorie in alta tara, s-a dus la biserica Sfantului si si-a facut rugaciunea,intrand apoi in corabie. Pe la ora noua seara, pornindu-se alt vant, corabierii intindeau panzele. Tocmai atunci, acest om s-a dus dupa apa, dar s-a impidicat si a cazut in mare. Din cauza vantului, corabierii nu l-au putut ajuta pe sarmanul inecat. Acesta a strigat: “Sfinte Nicolae, ajuta-mi!”. Deodata, acesta s-a trezit ud in mijlocul casei sale. Toate rudele si toti vecinii au venit auzind strigatele sarmanului om. Si, auzind minunea savarsita, toti strigau “Doamne miluieste!”.O alta minune este savarsita atunci cand, speriati ca se vor ineca in mare din cauza furtunii, niste corabieri au cerut ajutor de la Sfant. Acesta a venit si I-a salvat, certand marea si potolind furtuna, ca si insusi Mantuitorul care a zis: “Cel ce crede in Mine va faca si el lucrarile pe care le fac Eu.” (Ioan 24,12). Cand au ajuns pe uscat, s-au dus la biserica Sfantului, care statea ascuns in multime. Corabierii vazandu-l, au cazut la picioarele lui si il slaveau pe dansul.Pe cand se apropia ziua sarbatoririi Sfantului, erau doi batrani care nu aveau cu ce sa il cinsteasca pe acesta. Batranei I-a venit ideea sa vanda un covor din casa. Astfel, batranul a plecat sa il vanda; insa pe drum s-a intalnit cu un alt batran care s-a oferit sa il cumpere cu sase galbeni. Dupa ce a incheiat targul, toti din jur credeau ca batranul vorbeste singur, caci pe el il vedeau dar pe celalalt nu. Astfel, a cumparat batranul cele de trebuinta pentru slavirea Sfantului.Intre timp, insa, acasa la el a venit cumparatorul covorului care I-a zis femeii ca este prieten cu sotul ei si l-a rugat sa ii aduca acasa covorul. Cand a ajuns batranul acasa, femeia a inceput sa il certe. Batranul nu s-a dumirit curand, dar cand si-a dat seama ca cel ce ii cumparase covorul era insusi Sfantul Nicolae. Atunci au inceput amandoi sa strige cuvinte de lauda catre Sfant. Si s-au dus apoi la biserica, spunand tuturor minunea savarsita. Toti slaveau pe Domnul si laudau pe Sfantul.