Produsul de mai jos este o medalie realizată pe vremea comuniștilor cu scop de publicitate (promovare) a hanului turistic Praid din localitatea harghiteană cu același nume. Pe una din fețe medaliei se prezintă imaginea de atunci a hanului iar pe cealaltă sigla Coop, semn că hanul aparținea Cooperației de Consum – Harghita.
Hanul Praid există și poate fi vizitat și astăzi pe Strada Principală din Praid, la nr 1098. Proprietatea, având 26 camere, este situată la 5 minute de mers pe jos de centrul orașului Praid. Hotelul oferă vizitatorilor săi Wi-Fi, parcare, mic dejun gratuit și acceptă prezența animalelor de companie.
Cooperaţia de Consum a fost şi este şi în prezent, un sistem economic, apolitic şi neguvernamental, autonom şi independent, care desfăşoară activităţi de comerţ, producţie şi servicii în interesul membrilor cooperatori asociaţi dar şi al restului populaţiei României. Ea are la bază proprietatea privată asupra patrimoniului din care cca. 2 % este divizibil membrilor cooperatori asociaţi şi cca. 98 % este indivizibil; acumulat în decursul a 150 de ani de activitate neîntreruptă. Cooperativele sunt iniţiative particulare de asocierea a mai multor persoane, de regulă un număr limitat, în vederea desfăşurării unei activităţi economice. Principiile avute la bază erau: libertatea iniţiativei particulare; neintervenţia statului; libera concurenţă; metoda specifică de repartiţie a productului social, cu eliminarea graduală a oricărui venit obţinut fără muncă. In general existau trei mari ramuri ale cooperaţiei, de credit, de producţie, de desfacere şi consum. Prevederile legale ale cooperaţiei erau foarte largi, fapt ce a permis aplicare cooperaţiei în toate domeniile. Legea din 1935, sintetizandu-le pe cele mai vechi prevedea constituirea de cooperative pentru: înlesnirea creditului necesar asociaţilor şi fructificare economiilor populare (bănci populare); cumpărarea şi arendare de pământ (obştiile săteşti); cooperative de exploatare agricolă; pentru efectuarea în comun a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare; pentru organizarea lucrului în comun; pentru utilizarea în comun de maşini şi instalaţii; pentru aprovizionarea asociaţilor cu cele necesare şi valorificare produselor muncii; pentru înlesnirea de construcţii ieftine şi sănătoase de locuit; pentru exploatare de păduri şi pentru industria lemnului; cooperative de pescuit. Intervenţia statului prin legile acordate au modificat însă viitorul multor cooperative. Astfel se prevedea posibilitatea ca acestea să devină societăţi comerciale, ceea ce modifica mult datele problemei. Nu aveau caracter comercial următoarele categorii: obștile de arendare; asociațiile de îmbunătățire a agriculturii; cooperativele pomicole, viticole, grădinărit; asociaţiile de păşunat; asociaţiile pentru ameliorarea pădurilor şi terenurilor degradate. În practică apăruseră şi bănci ale învăţătorilor, cooperative ale elevilor, tipografii, etc. Prima lege a cooperaţiei a fost dată în 1903 pentru a consfinţi o situaţie deja existentă. Până în 1903 în vechiul regat apăruseră peste 700 de bănci populare. Ulterior, pe măsură ce cooperaţia s-a dezvoltat au fost necesare adăugiri şi modificări. Din acest motiv existau cărţi de legislaţie, în mai multe ediţii, pentru corecta informare a celor interesaţi. Legislaţia cooperaţiei româneşti este inspirată din legea franceză din 1865, codul elveţian şi legislaţia anglo-saxonă.
Praid (în limba maghiară: Parajd) este o comună din județul Harghita, formată din satele Becaș, Bucin, Ocna de Jos, Ocna de Sus, Praid (reședința) și Șașvereș. Comuna este așezată pe valea Târnavei Mici, la poalele Muntilor Gurghiului, în depresiunea Praid, la 525 m altitudine (masivul de sare atinge 580 m înaltime). Comuna este situată la 9 kilometri depărtare de cunoscuta stațiune Sovata și la 58 de kilometri de orașul Gheorgheni. Praid este gara punct terminus a liniei secundare de cale ferată Teius - Balauseri - Sovata – Praid. La recensământul din anul 2011 comuna număra 6502 locuitori, în scădere față de recensământul anterior (anul 2002), dintre care: maghiari – 91,67%, romi – 2,64% și restul - altă etnie sau necunoscută. Structura confesională a populației comunei se prezintă astfel: reformați – 66,21%, romano catolici – 21,17%, martorii lui Iehova – 4,06%, creștini după evanghelie – 1,07% și restul – altă religie sau nedeclarată. Punctele de atracție a turiștilor sunt: Salina cu baza sa de tratament situată la cota minus 120 de metri, ruiele cetății secuiești de la Rabsonne (la 13 kilometri depărtare de Priad spre Gheorgheni, într-un cadru natural feeric) și ștrandul amenajat de la Praid (cu apă sărată, cu bazine pentru adulți și copii).
***
Dacă îți place subiectul te invit să vezi, să citești și să comentezi articolul de blog;
http://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2024/04/monumente-ale-eroilor-buzoieni-comuna.html
ÎȚI MULȚUMESC!
Vizualizări: 8
-->
Răspunsuri