Fondată în anul 1898, Societatea Olandeză Amsterdam, cu un capital social de 1700000 de franci, activa în domeniul extracţiei ţiţeiului pe malul drept al râului Prahova, în vecinătatea localităţii Poiana Câmpina. În 1899, dezvoltându-şi activitatea de căutare a ţiţeiului, societatea îşi oganizează şi o mică bază de reparaţii cu magazie de materiale. Locul ales pentru aceste activităţi era în apropierea localităţii Câmpina. După ce a fuzionat succesiv cu diferite societăţi petroliere, printre care „Heyman & Westendorph” şi „ Internaţionala Română”, ajunge în cele din urmă în societatea „Regatul Român”, care şi ea la rândul ei fuzionează cu alte două societăţi, devenind în 1910 Societatea „Astra Română”. Devenind Atelierul Central al Societăţii “Astra Română”, această bază de reparaţii se dezvoltă progresiv, ajungând să repare piese din ce în ce mai complexe. Actul naţionalizării principalelor mijloace de producţie din 11 iunie 1948, a adus cu sine modificări esenţiale în evoluţia viitoare a direcţiilor de dezvoltare în industria de petrol şi implicit a Atelierului Central Poiana Câmpina. Dispariţia societăţilor anonime şi etatizarea industriei de petrol, aveau drept efect modificarea structurii producţiei atelierelor fostelor societăţi petrolifere. Atelierul Central Poiana nu avea să mai repare diversele utilaje ale unei societăţi, ci se va axa pe repararea unor anumite utilaje pentru toată industria de petrol din ţară, în timp ce alte ateliere ale unor societăţi, vor repara alte tipuri de utilaje. Se realizează astfel o specializare în domeniul reparaţiilor, specializare ce avea să se facă progresiv, o dată cu intensificarea procesului de extracţie a ţiţeiului şi în deplină concordanţă cu primele planuri anuale 1949 şi 1950, şi apoi conform prevederilor planurilor cincinale care au urmat. În afară de secţia de cazangerie, Atelierul Central Poiana dispunea de muncitori bine calificaţi şi în domeniul reparaţiilor de moatoare. După trecerea perioadei „sovromutilaj petrolifer” fostele ateliere centrale care au produs şi au reparat utilaje petrolifere, au fost grupate în Trustul de Construcţii Utilaj Petrolifer şi Trustul de Reparaţii Utilaj Petrolifer. În cadrul promovării unei specializări a uzinelor, Atelierul Central Poiana devenit de acum Uzina Poiana Câmpina, avea să fie profilată în special pe reparaţii de motoare şi mijloace de transport, reparaţii trolii de intervenţii şi bineînţeles lucrări de cazangerie. Vastul program de foraj, a condus la mărirea parcului de autocamioane grele, ale căror reparaţii nu mai puteau fi satisfăcute de capacitatea limitată moştenită de la atelierul respectiv al Astrei Române. Pentru Uzina mecanică “Poiana” Câmpina, două direcţii erau prioritare în dezvoltarea imediat următoare, acestea constituind prima etapă de dezvoltare: reparaţiile auto şi în special autocamioanele grele precum Leyland, tatra, Skoda, man, Kraz ca şi a celor cu capacitate de transport până la 5t, precum Zis, Molotov, Skoda; reparaţii de trolii pentru intervenţie, unde parcul de utilaje crescuse ca urmare a numărului mare de sonde noi ce intraseră în producţie, la care s-au adăugat sondele vechi aflate în funcţiune şi cele ce urmau a fi reactivate. Nefiind posibilă extinderea vechiului atelier de reparaţii auto al Astrei Române din Poiana, s-a construit în perioada 1952-1954 lângă localitatea Băneşti, noua secţie a uzinei Poiana Atelierul Auto reparaţii Câmpina, care funcţionează şi azi sub denumirea de Societatea Petroutilaj SA Poiana Câmpina.
***
https://epaminonda-epaminonda.blogspot.com/2020/08/filatelie-academia-romana-150-de-ani-de.html
-->
Răspunsuri